Schimburile culturale, suport al cunoașterii reciproce

Are o suprafață totală de 9.600.000 km2 și o populație care se apropie de un miliard și jumătate. China – țara în care conviețuiesc împreună cu naționalitatea majoritară han (95%) alte 55 de naționalități minoritare – este organizată în 23 de provincii, 5 regiuni autonome și 2 regiuni administrative speciale: Hong Kong și Macao. Despre cultura și perspectivele de dezvoltare a relațiilor bilaterale româno-chineze într-un interviu în exclusivitate cu Excelența Sa, Que Xiaohua, atașatul cultural al Ambasadei Chinei la București.

La finalul anului trecut, reporterii Ziarului de Mureș au avut șansa de a-i lua un interviu lui Que Xiaohua, atașatul cultural al RP Chineze la București.

Având cea mai veche civilizație cunoscută în istorie, China – la ora actulă cel mai populat stat din lume – este organizată în 23 de provincii, 5 regiuni autonome și 2 regiuni administrative speciale: Hong Kong și Macao. Dar China, statul care azi are cea mai mare rată de dezvoltare economică, o forță militară foarte eficace și un rol tot mai activ în politica mondială, impresionează și suscită un interes deosebit prin cultura sa.

Despre relațiile culturale româno-chineze și despre perspectivele de dezvoltare a acestora în viitor, am discutat cu Excelența Sa, Que Xiaohua, atașatul cultural al Ambasadei Chinei la București. În acest sens, domnia sa a avut amabilitatea de a acorda un interviu în exclusivitate “Ziarului de Mureș“.

Reporter: De câți ani sunteți în România și cum apreciați această țară?

Que Xiaohua: Sunt în România de doi ani. China și România mențin relații de strânsă prietenie și cooperare de mult timp, practic de la stabilirea relațiilor diplomatice în anul 1949. Primele mele impresii despre România, așa cum s-a întâmplat în cazul multor altor chinezi de vârsta mea, au venit din filmele românești care erau difuzate în anii ‘60 și ’70, cum ar fi “Trandafirul Galben”, “Valurile Dunării”, “Zile fierbinți”, “Ciprian Porumbescu”, “Stejar Extremă Urgență”, “Alarmă în Deltă” și multe altele. Aceste filme mi-au rămas întipărite în minte, deși nu-mi pot aduce aminte chiar toate detaliile. Asta arată de asemenea cât de important este rolul pe care îl joacă schimbul cultural în întărirea înțelegerii reciproce și prieteniei dintre diferite popoare.

Reporter: Ce anume vă surprinde plăcut în țara noastră?

Que Xiaohua: Sunt foarte impresionat de prietenia pe care poporul român a arătat-o poporului chinez, fără să țină seama de distanța geografică și de sistemele sociale diferite pe care cele două țări le au. De când am venit aici, acum doi ani, am vizitat multe locuri din România, din afara Bucureștiului, cum ar fi Brașov, Constanța, Tulcea etc. Sunt foarte impresionat de peisajele extraordinare și verdeața satelor românești.

Reporter: Până în 1989 România era destul de bine reflectată și cunoscută în țara dumnea­voastră. Mai este valabilă această stare de fapt după 1989?

Que Xiaohua: Tinerii din China știu mai puțin despre România decât știu persoanele mai în vârstă. De aceea, trebuie să facem mai mult ca să promovăm schimbul de cunoș­tințe, oameni și așa mai departe, în fiecare domeniu.

Reporter: Convingerea mea personală este că, din păcate, marea cultură chineză este puțin cunoscută în România. La Târgu-Mureș – dar sunt convins că și în alte localități ale României – există o Asociație de prietenie româno-chineză. Cum susține Ambasada Chinei la București activitatea acestor asociații? Reușesc ele să supli­nească vidul de cunoaștere despre cultura chineză?

Que Xiaohua: Asociația de Prietenie Româno-Chineză a făcut mari eforturi pentru a promova înțelegerea și prietenia reciprocă între cele două popoare. Anul trecut, ambasada, în parteneriat cu Asociația și fi­lialele sale, a organizat mai multe activități culturale, cum ar fi o expoziție foto la Satu- Mare, despre societatea și cultura chineză, o expoziție foto în Harghita, cu ocazia celei de-a zecea aniversări a reunirii Hong Kong-ului cu pământurile străvechi, o expoziție de artă și meșteșuguri chineze în Iași, etc. Încurajăm aceste activități culturale, deoarece credem ca îi ajută pe români să își lărgească cunoș­tințele legate de cultura chineză.

Reporter: La ce nivel se situează în prezent schimburile culturale româno-chineze? Mă refer în mod deosebit la activitățile susținute financiar de cele două state, la schimburi de studenți, adică români care să studieze în China, respectiv chinezi care să studieze în România…

Que Xiaohua: În ceea ce privește coo­perarea culturală, China și România au semnat trei înțelegeri în 1952, 1956, respectiv 1994. Pe lângă schimburile culturale guvernamentale, cele două state au susținut pu­ternic și schimburile culturale efectuate de cetățeni. Grupurile culturale și delegațiile din ambele țări au făcut aproape 20 de vizite în fiecare an, iar în ultimii ani numărul vizitelor s-a mărit. Sunt câteva programe, cred, notabile: expoziția lucrărilor lui Corneliu Baba care a avut loc în Beijing, în 1999 și turneul în România al Operei din Beijing cu “Turandot”, în 2004. În 2004, cele două state au semnat programele de schimburi culturale între cele două guverne, pentru anii 2004-2008. Anul trecut, conform programului, Trupa Chineză de Cântec și Dans Tibetan a venit într-un turneu în România și a fost extrem de apreciată aici. De asemenea, România a vizitat China și a participat la Festivalul de Artă “Meet in Beijing” (“Ne întâlnim la Beijing”) și la “Festivalul Cultural Intangibil”din Chengdu, în sud-vestul Chinei, iar românii au fost foarte bine primiți de publicul chinez. Schimburile culturale dintre țările noastre au întărit cunoștințele comune pe care le aveam și înțelegerea dintre cele două popoare. În 2009, China și România aniversează 60 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între cele două țări, prilej cu care vor fi prezentate diferite programe culturale, inclusiv recitaluri ale ansamblurilor muzicale și expoziții de artă.

Reporter: Cu sprijinul Ambasadei Chinei la București, anul trecut a fost înființat un Institut Confucius la Sibiu. Câte asemenea institute au mai fost înființate în România și cum apreciați activitatea acestora pe linia cunoașterii reciproce româno-chineze?

Que Xiaohua: Institutul Confucius din Sibiu este singurul de acest fel din România. Acesta îi va ajuta în mod sigur pe tinerii români să învețe limba chineză și, de asemenea, să se familiarizeze cu cultura chineză.

Reporter: „Facultatea de științe economice, juridice și administrative” din cadrul Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș este interesată să afle mai multe despre China, despre cultura chineză și despre perspectivele de dezvoltare în viitor a relațiilor româno-chineze. Credeți că, într-un viitor nu prea îndepărtat – circa 3-4 luni – este posibilă o vizită a dumneavoastră la Târgu-Mureș? Poate chiar însoțit de dl. Romulus Ioan Budura care, cu orice ocazie, promovează permanent ideea cunoașterii reciproce româno-chineze.

Que Xiaohua: Aș dori să vă mulțumesc pentru interesul pe care îl acordați culturii chineze. Aș dori, desigur, să vizitez orașul dumneavoastră, care e foarte frumos așa după cum am auzit, și să promovez ideea cunoașterii reciproce între popoarele noastre.

A consemnat Nicolae BALINT

nicolae_balint@yahoo.com