Bucurie, Iertare, Dragoste (XIII)

Ziarul de Mureș continuã prezentarea conferinței “Bucurie, Iertare, Dragoste”, susținutã de Maica Siluana la Alba Iulia, în cadrul Serilor Duhovnicești închinate Postului Sfintelor Paști din 2005.

Cum interpretați pentru zilele noastre cuvintele Sfântului Apostol Pavel: “Femeia sã tacã în Bisericã”?

– Așa sã facã. Sigur, aici suntem la Casa de Culturã, nu suntem la Bisericã. Și apoi, eu nu prea interpretez. Eu am încredere în interpretarea Pãrinților noștri, și femeia sã vorbeascã atunci când primește ascultare. Dacã primește ascultare de la Dumnezeu prin ierarhul, prin duhovnicul ei, sã facã

ce-i spune ierarhul sau duhovnicul. Altfel, sã tacã! Am fost odatã în Franța cu pãrintele Vasile Mihoc. Și acolo, la misiunea aceea, erau și niște credincioși harismatici. Primeau nu știu ce duhuri, și vorbeau în limbi, iar la un moment dat pãrintele Vasile s-a…, mã rog, s-a speriat, acolo, a spus ce-a avut de spus, și-a spus cuvântul. Și o doamnã îl întreabã: “Și dumneavoastrã ce faceți în Biserica Ortodoxã când o femeie începe sã vorbeascã în limbi, în bisericã? Și pãrintele îi zice:”Chemãm Salvarea”. Dacã-i cu rânduialã, maicã, Dumnezeu binecuvânteazã.

Cum îți poți da seama cã iubești cu adevãrat un om sau cã el îți este destinat sã rãmânã cu tine toatã viața? Se poate mima dragostea?

– Nu, nu se poate. Putem sã ne înșelãm. Noi suntem ființe extrem de complexe și avem, așa, cel puțin trei straturi rupte de la cãdere. Avem stratul impulsurilor prin care noi dorim pe cineva, dorim o fatã sau dorim un bãiat, și acestea trec imediat. Și în Sfânta Scripturã existã un loc când unul din fiii lui David a dorit-o pe sora lui, și murea dacã nu i se împlinea aceastã dorințã, dar dupã aceea a urât-o. Aceasta este zona care moare cel mai repede. Apoi este zona sentimentelor, zona afectivã. Sentimentele dureazã puțin mai mult, dar și ele se schimbã. Apoi este zona concepției noastre despre viațã, a idealurilor noastre. Aici pot dura mai mult, dar și acestea se pot schimba. Toate acestea vor dura, daca e vorba de bãrbat și femeie, de bãiat și o fatã, numai și numai cu puterea pe care ne-o dã Dumnezeu prin Sfânta Cununie. Existã un pãrinte pe care îl iubesc și cred cã îl iubiți și dumneavoastrã, John Breck, un american care, la una din conferințele sale, a spus așa: cã diferența dintre bãrbatul și femeia dinainte de nuntã și de dupã nuntã e aceeași ca diferența dintre pâine și vin dinainte și de dupã prefacerea Sfintelor Daruri în trupul și sângele lui Hristos. Aceasta face Taina Cununiei. Și deci, eu dacã am ajuns sã-mi doresc sã fiu soția acelui om, eu știu cã sunt soția lui în veci. Dacã mã grãbesc, și de aceea Sfânta nostrã Bisericã îngãduie desfacerea unei cãsãtorii, dacã m-am grãbit, dacã am fãcut-o cu ochii închiși, dacã n-am fost lucidã sau lucid, sigur, se poate sã mai încerc o datã sau de douã ori sau de trei ori, cât ne dã noua Sfântã Bisericã îngãduințã în milostivirea ei. Dar numai Dumnezeu ne face iubitori cu adevãrat…și dacã apelãm la Dumnezeu noi îl vom iubi pe celãlalt, chiar dacã el nu ne va mai iubi. Aceasta este iubirea: nu trece când celãlalt nu ne mai iubește.

De ce oare timpul pare cã nu mai are rãbdare cu noi? Nu ne mai ajunge timpul pentru lecturã, pentru nimic.

– Așa este. S-au scurtat zilele și asta e darul lui Dumnezeu. Zice Scriptura: “Dacã n-ar scurta Dumnezeu zilele atunci, cine

s-ar mântui?” Sã-i dãm slavã lui Dumnezeu și sã primim ce ne aduce vremea, sã acceptãm acest inacceptabil, dar cu Dumnezeu de mânã, cu Dumnezeu în noi, în bisericã și ajungem la veșnicie. Acum murim, și acum vom învia.

A consemnat Ioan BUTIURCÃ