Bucurie pentru trup și spirit

Creștinătatea sărbătorește învierea Domnului Isus Cristos, cel care de două mii de ani este rațiunea tuturor lucrurilor, alfa și omega. În răstimpul scurs de la Înviere, creștinătatea s-a scindat din cauza modului diferit de interpretare a evangheliilor, dar și pentru că a ales o anume evanghelie pentru a le fi far călăuzitor în timpul așteptării până la a doua venire a Domnului. Oricum s-ar numi, însă, cultele religioase ale creștinătății au în comun ideile de bază ale credinței primordiale.

Paștele reformat

Locuitorii comunei Fântânele sunt în pregătirile premergătoare sărbătorii pascale. Este săptămâna în care oamenii sunt parcă mai grăbiți și mai emoționați ca niciodată. Cei 1800 de enoriași ai Bisericii Reformate din localitate au început ultimele pregătiri. “Curățenia am terminat-o pentru că nu e posibil să vină Vinerea Mare și să ne găsească cu treaba nefăcută. Dar vine făcutul mâncării: sarmale, fripturi, ouă vopsite. Toți suntem emoționați pentru că cea mai importantă sărbătoare este aproape”, ne-a spus Varga Rozalia, o localnică reformată.

Păstorul sufletelor

Preotul reformat al localității, Csaloka Zoltan, are întâlniri zilnice cu enoriașii în biserica reformată. “Este săptămâna mare, săptămâna în care în fiecare zi de la ora 18 țin o liturghie separată, prin care se evocă Drumul lui Isus pe Golgota și în final Răstignirea, slujba din Vinerea Mare. Ritualul reformat se desfășoară după Evanghelia lui Luca, evanghelie pe care cultul reformat o consideră cea mai “frumoasă poveste” dintre toate evangheliile. Duminică dimineața de la ora 11:00 se ține predica specială din Evanghelia lui Luca, capitolul 24, după care trupul și sângele lui Isus sunt împărțite enoriașilor simbolic prin pâinea și vinul din care fiecare va gusta. Duminică seara se repetă slujba. După care consiliul prezbiterial al bisericii împarte alimentele adunate de la enoriași celor care au probleme sociale deosebite. Slujbele de Paște și sărbătoarea în sine se termină marți seara, cu ultima slujbă specială de recapitulare a evangheliilor după care extragem învățămintele”, ne-a spus preotul reformat al comunei Fântânele, Csaloka Zoltan.

Ritualul mâncărurilor

Aceste zile în care mersul la biserică ocupă poziția cea mai importantă, meniul special de sărbătoare este și el la loc de cinste. Pe lângă tradiționalele ouă roșii, sarmalele sunt și ele importante. Dar cei din Fântânele au un ritual al mâncărurilor. De exemplu, mielul, sub orice formă ar fi el pregătit este ținut exclusiv pentru mesele de dimineață și seara. Niciodată nu va fi servit la prânz. De ce, nimeni nu își mai amintește exact, dar tradiția se păstrează. La prânz este un meniu special compus din ciorbă de carne de porc cu lășcuțe din ouă proaspete făcute în casă de gospodine. Friptura de porc sau de pui se poate asorta oricând acestei delicatese culinare, dar regină rămâne pulpa de porc care s-a afumat încet, gospodărește toată iarna în afumătoarea din spatele casei. Acum șunca este scoasă, spălată bine cu apă proaspăt scoasă din fântână care de rece ce e aproape că seacă degetele.

Apoi se introduce în cuptorul încins la maxim și lăsată timp de câteva ore să se coacă. Când se scoate din cuptor și se pune pe masă, pentru siguranță trebuie asortată cu o mămăligă cât mai mare. Pentru că pofta nu poate fi stăvilită curând. Apoi se merge și la stropit, pentru că obiceiul o cere. Dar totul e foarte cumpătat. Prilej de întâlnire între rude și între prieteni, prilej de a sta la masă și de a celebra învierea domnului. Prilej de bucurie.

Eugenia KISS