Paștele romano-catolic la Deva

Pentru romano-catolicii hunedoreni, Săptămâna Mare este încărcată de emoții, smerenie și bucurie pentru sărbătoarea ce va veni. Biserica Catolică din Deva este neîncăpătoare începând încă din Joia Mare, când sute de credincioși, atât din Deva, cât și din localitățile limitrofe, se adună seara pentru a începe sărbătorirea Misterelor Pascale.

Joi seara se contemplează Taina Cinei Domnului, Sacramentul Preoției, Spălarea Picioarelor. Enoriașii ascultă cuvintele de încurajare ale Domnului către apostolii săi, asudarea cu sânge și prinderea lui Isus în Grădina Ghetsemani. În timpul liturghiei de joi seara, clopotele și orga bisericii preced doliul care se va lăsa în tăcere până în noaptea de Paști. După lăsarea doliului, Sfântul Sacrament este dus într-un loc special amenajat pentru ca vineri seara, deși nu va fi Sfânta Liturghie, enoriașii să se poată împărtăși.

Un ceremonial aparte

După zece rugăciuni înaintea liturghiei din Vinerea Sfântă, clerul va intra în biserică în plină tăcere și, în semn de închinare totală față de Acela care a murit pentru păcatele noastre, va cădea cu fața la pământ, iar enoriașii îngenunchează. Biserica romano-catolică nu celebrează Sfânta Liturghie, ci contemplă în lecturi moartea Domnului, ca apoi în cadrul a zece rugăciuni să ceară harurile sale pentru fiecare om. În partea a doua a liturghiei se adoră Sfânta Cruce, iar enoriașii se împărtășesc. Cele zece rugăciuni de vineri scot în evidență solidaritatea cu fiecare om. Ele vizează biserica, Trupul Mistic al lui Isus, Sfântul Părinte Papă, preoții, credincioșii, cei care fac primii pași în credință. Nu sunt uitați creștinii care nu sunt catolici, evreii, cei de alte religii, dar și cei care nu au ajuns încă la credința în Dumnezeu. În cele din urmă sunt amintiți conducătorii statului și cei care se află în suferință. Enoriașii merg, în gând, pe muntele Golgota, se închină Domnului și sărută Sfânta Cruce pentru vindecare. Crucea este acoperită cu un văl pe care preotul o dezvelește treptat și arată lemnul pe care a fost pironit Mântuitorul Lumii. Seara, clerul se retrage în tăcere în semn de doliu.

Sfânta Liturghie de sâmbătă

Sâmbătă, între orele 9-12, dar și între 15-18, enoriașii pot să viziteze Sfântul Mormânt unde să privegheze și să aștepte bucuria Învierii, sărbătorită în Sfânta Liturghie de Sâmbătă seară, începând cu ora 20. În această noapte, Cristos învie din morți și pretutindeni în lume vor fi botezați cei care au fost pregătiți să renască din nou, ca membrii ai trupului mistic al lui Isus, într-o nouă viață în el. Conform unei tradiții foarte vechi, această noapte este “priveghere în Cinstea Domnului”. În acest an, un nou născut catolic va fi botezat tocmai în noaptea de Înviere. Cei care au fost deja botezați reînnoiesc lăuntric acest sacrament, pentru a se uni cu Învierea lui Cristos. Slujba se încheie cu Liturghia Euharistică, sacramentul pascal al lui Isus, după care urmează procesiunea în care se cere lui Isus cel înviat să binecuvânteze orașul, casele, familiile și pe enoriași. Se va sfinți noul foc și lumânarea de Paști, care îl simbolizează pe Cristos cel Înviat. După intrarea în biserică se ascultă “vestirea solemnă a învierii”, când credincioșii stau în picioare cu lumânările aprinse, asemenea unor oameni care îl așteaptă pe Domnul să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi să-i găsească priveghind și să-i așeze la masa Lui. În această noapte sfântă, după stingerea lumânărilor, se ascultă trei lecturi din Vechiul Testament, care îi pregătesc pe cei ce vor fi botezați și îi conștientizează din nou de efectul sfânt a celor ce au fost botezați. Prima lectură vorbește despre crearea lumii și arată că Dumnezeu a creat totul din nimic, cu aceeași putere cu care prin botez ne dăruiește o viață nouă. A doua lectură ne descrie trecerea Mării Roșii, bunătatea lui Dumnezeu care a eliberat poporul Iudeu din Egipt. Dar în același timp credincioșii își amintesc că au fost eliberați dintr-o captivitate mai rea decât a faraonului, din captivitatea satanei, trecând prin apa botezului și devenind astfel poporul lui Dumnezeu. În a treia lectură, profetul Isaia prezice despre un legământ nou, în care enoriașii sunt duși prin apa vie, apa botezului.

Adrian OLARIU