Uncategorized

Business-ul fără bariere etnice

Până nu demult – chiar dacă totuși, au trecut destui ani de-atunci– în jurul meu se petreceau câteva lucruri pe care acum le-aș putea cataloga chiar și eu, a fi cel puțin ciudate, privite prin prisma unui român neaoș, neînvățat cu obiceiurile zonei. Se întâmpla câteodată, să merg la alimentara de la colțul blocului, iar vânzătoarea, vorbitoare doar de limba maghiară și vecină cu mine, în același bloc, mă privea chiorâș și mă servea doar în „doi peri”, atunci când îi ceream, politicos dar în cea mai curată limbă românească, să mă servească cu o banală și cotidiană pâine și sticlă de lapte…

Știam în adâncul sufletului că vânzătoarea și totodată, vecina mea de palier, cu care de obicei nu schimbam mai mult de două vorbe, și asta animat doar de la fel de cotidiana-mi politețe, nu putea avea nimic personal cu mine, căci nu era cazul. În afară de obiceiuri, limbă natală și o istorie străveche, scrisă de istoricii vremurilor, în funcție de care parte supraviețuise mai bine, de-a lungul anilor ca nație și făcuse față cu brio unei istorii tumultoase, uneori nedrepte, iar astăzi, mai mult decât prăfuite, în rest… atât eu cât și vecina mea, eram simpli colocatari ai unui imobil, care împărțeau același statut social, aveam aceleași șanse de reușită într-o profesie, și aceeași liniștită și monotonă viață, trăită într-o epocă și într-un sistem pe care, în mod cert, nu ni-l alesesem noi.

Această amintire, să-i spunem tristă, căci scoate în evidență o barieră invizibilă, care, pe noi, românii din Ardeal, ne-a despărțit amar de ani, de conaționalii noștri, maghiari, vecini de apartamente comuniste, la fel de prost încălzite și chiar de colegi în slujbe la fel de prost plătite, am încercat să mi-o șterg din memorie, odată cu trecerea anilor și chiar să n-o împărtășesc nimănui din sânul familiei mele. În nici un caz, fiicei mele în a cărei generație îmi puneam mari speranțe că va reuși să ne schimbe cumva mentalitatea, viitorul, chiar sistemul în mijlocul căruia supraviețuiam.

Astăzi, de această amintire, aproape definitiv uitată, odată cu trecerea timpului, nu mă mai leagă nimic și nimic din ceea ce se petrece în societatea actuală nu mă mai face să-mi aduc aminte de trecuta perioadă, căci lucrurile s-au schimbat considerabil.

În jurul meu nu-mi văd decât foști vecini de bloc sau de slujbă, de origine maghiară, care conduc afaceri înfloritoare și care și-au dat mâna și au semnat parteneriate financiare serioase, cu oameni de afaceri români, și aceiași vechi și totodată noi, vecini de bloc sau de slujbe formând solide și profitabile afaceri în parteneriate româno-ungare.

N-am să neg acum, că în teribilul sistem capitalist, în care trăim astăzi, nu mai există uneori câte o „undă” sau o „briză”, de regret sau nostalgie, apărută din senin, din mintea sau interesul meschin, trebuie să spun acest lucru, al vreunui conațional de-al meu, fie el român sau maghiar, însă totul se reduce la politicile vremurilor de tranziție pe care încă le mai trăim cu toții și în care, unii dintre noi, fac greșeala să se creadă mai ardeleni, decât alții. Nu folosesc sintagma „se cred superiori, față de alții”, pentru că în jurul meu, eu am doar vecini actuali și foști de bloc, foști colegi de muncă, de origine română sau maghiară, ardeleni pe care țărișoara vecină, Ungaria, i-a adoptat în aceiași măsură și i-a cântărit, cu aceiași monedă, cu care a făcut-o România.

„Vrem exemple”, sunt convins că va spune un român, bucureștean, sau vreun alt frate oltean sau moldovean, prea des intoxicați de diverși politicieni, care nu doresc altceva decât să-și câștige credit pe naivitatea celor care nu cunosc realitățile zonei în care trăiesc, realități care mă înconjoară. Exemple sunt totuși, destule, iar statisticile vorbesc de la sine.

Avansul însemnat înregistrat de relațiile comerciale dintre România și Ungaria, în ultimii ani este pus de analiști pe seama apartenenței comune la structuri economice majore și a trecutului comun. Pe de altă parte, vecinătatea geografică nu este o condiție sine qua non dezvoltării relațiilor comerciale ale României cu Ungaria, prevalentă fiind totuși apartenența comună la structuri economice regionale. În acest context, au fost constituite de cele două țări: Comisia Mixtă de Colaborare și Parteneriat Strategic dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare, Comisia Mixtă Interguvernamentală de Colaborare Economică între România și Republica Ungară, Grupul Parlamentar de Prietenie Româno-Ungar, Comisia Mixtă Româno-Ungară de colaborare în domeniul protecției mediului.

O astfel de construcție instituțională, alăturată trecutului comun al celor două țări, a contribuit la creșterea volumului schimburilor reciproce de mărfuri dintre România și Ungaria, de la 644 mil. euro în 1999, la 5,8 miliarde euro, la sfârșitul anului 2008, fapt care a plasat țara vecină pe locul 3 în topul partenerilor comerciali ai României, Ungaria devenind totodată principalul partener comercial regional al țării noastre. Diminuarea deficitului înregistrat de partea română la finele anului trecut, la nivelul de -2,47 miliarde euro, ar trebui să constituie totuși o preocupare permanentă pentru Guvernul de la București, în vederea echilibrării dinamice a balanței comerciale, printr-o creștere mai accentuată a exporturilor de produse cu grad ridicat de prelucrare de către România.

În domeniul cooperării economice româno-ungare, este demn de remarcat accentul pus de cei doi macro-parteneri pe diferite domenii de activitate, respectiv energetic, întreprinderi mici și mijlocii, informatică, elocvente fiind premisele îmbucurătoare care se conturează în abordarea a trei teme prioritare de dezbatere în cadrul viitoarei sesiuni a Comisiei mixte: identificarea de proiecte concrete pentru dezvoltarea zonei transfrontaliere, a colaborării dunărene – în sensul creșterii volumului de mărfuri transportate și dezvoltării infrastructurii portuare – și cooperarea pentru sprijinirea IMM-urilor din zona de frontieră în vederea dezvoltării capacității și internaționalizării activităților acestora. La aceste subiecte se vor adăuga cele tradiționale, respectiv cooperarea în domeniul energetic (transport și producție de energie electrică, gaze naturale), transporturi, agricultură, turism.

Cele mai importante produse ungare de export în relațiile cu România sunt: materiale plastice și articole din materiale plastice; mașini, aparate și echipamente electrice; combustibili și uleiuri minerale; produse din fontă, fier și oțel, hârtie și carton, etc. Iar cele mai importante produse românești de export în relația cu Ungaria sunt: mașini, aparate și echipamente electrice, articole de îmbrăcăminte și accesorii; mașini și dispozitive mecanice; mobilă; încălțăminte și părți ale acesteia și alte produse.

Trendul pozitiv al indicatorilor macroeconomici ai României înregistrat între anii 2000-2008, coroborat cu introducerea cotei unice de impozitare începând cu anul fiscal 2005, dar și cu aderarea României la Uniunea Europeană, care a eliminat granițele economice cu Ungaria și a transformat România într-o atracție pentru aceasta, a adus o puternică ofensivă a comerțului intraregional, încurajând întreprinzătorii din Ungaria să includă tot mai mult România în planurile de investiții în străinătate.

În intervalul ianuarie-februarie 2009, Ungaria a ocupat poziția a treia în topul partenerilor comerciali ai României la importuri și locul cinci la exporturi.

Actualmente, exportul de capital ungar în țara noastră se cifrează în jurul a 400 milioane euro, prin cele peste 6500 companii funcționale, astfel Ungaria poziționându-se pe un loc fruntaș în topul celor mai mari investitori străini din spațiul carpato-danubiano-pontic.

Relevante prin aportul de capital, dar și prin anvergura și complexitatea afacerilor, sunt următoarele companii înregistrate în România: Mol Romania Petroleum Products SRL, MKB ROMEXTERRA BANK SA, OTP Bank, Cesarom SA, Gedeon Richter Romania SRL, Profi Rom Food SRL, Dunapack Rambox Prodimpex SRL, Salina Invest SA, PipeLife Romania SRL, Zora Serv Com SRL, Carb SA, Lesaffre, Hotel Târnava 2000 SA, Lotus, Unical Podimpex SRL, Isoplus.

Și în județul nostru, capitalul ungar și-a făcut din plin, simțită prezența, prin companiile Salina Invest, Gedeon Richter România, MKB ROMEXTERRA BANK S.A., SURUB TRADE, ORTOPROFIL PROD ROMANIA, LION VICTORIA, Marsorom, MondoTrade SRL, etc…, care desfășoară activități în domeniile turismului, farmaceutic, bancar, echipamente și accesorii pentru construcții, echipamente și aparatură medicală, comerț cu autoturisme sau anvelope etc.

În puține cifre am încercat să argumentez cum barierele lingvistice, etnice, religioase, politice și culturale pot fi spulberate prin internaționalizarea și mondializarea circulației libere a fluxurilor de capital, care nu cunosc patimi, resentimente și prejudecăți.

“Quod erat demonstrandum”

„În jurul meu nu-mi văd decât foști vecini de bloc sau de slujbă, de origine maghiară, care conduc afaceri înfloritoare și care și-au dat mâna și au semnat parteneriate financiare serioase, cu oameni de afaceri români.”

„În puține cifre am încercat să argumentez cum barierele lingvistice, etnice, religioase, politice și culturale pot fi spulberate prin internaționalizarea și mondializarea circulației libere a fluxurilor de capital, care nu cunosc patimi, resentimente și prejudecăți.”

Lucian SAVU

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close