Canalul Bîstroe este o afacere a mafiei lui Kucima și parte a unui plan de sabotaj îndreptat împotri

O să avertizăm cu privire la riscurile ca un capital mafiot, precum cel ucrainean, să prindă cheag pe un teritoriu fragil, precum Delta Dunării. O să vă arătăm că toate firele acestei afaceri gangsterești, pe care o reprezintă construcția canalului Bîstroe, duc la cabinetul președintelui Leonid Kucima. O să vă demonstrăm că omul direct interesat de construcția canalului este șeful găștii mafiei de stat a Ucrainei. Îl cheamă Viktor Pinciuk. Este însurat cu Olena, fiica lui Kucima. Este deputat în Rada de la Kiev. Controlează capacitățile siderurgiei ucrainieneși și are nevoie ca de aer de canalul Bîstroe, pentru a-și transporta fabricatele spre Europa occidentală. Plus de asta, canalul scurtează ruta de transport maritim dinspre Krivoi Rog și combinatul Ispat Sidex de la Galați. România a investit peste o jumătate de miliard de dolari în combinatul de concentrate de fier de la Krivoi Rog, începând de pe vremea lui Ceaușescu, iar acum această sursă vitală pentru funcționarea siderurgiei gălățene riscă să fie controlată tot de Pinciuk. Ginerele prezidențial figurează la poziția 10 în topul celor 30 de miliardari est-europeni, cu o avere estimată la 1.3 miliarde de dolari, cu afaceri în siderurgie și mass-media. O asemenea avuție nu se poate acumula decât prin afaceri mafiote.

De altfel, Pinciuk a făcut obiectul unei investigații americane, în septembrie anul trecut. Echipa avocatului Harold Rosenthal s-a deplasat la Kiev, unde a strâns date cu privire la fostul premier Pavlo Lazarenko, arestat în SUA pentru spălare de bani și asociere criminală. Inițial, Lazarenko a fost acuzat de regimul de la Kiev că ar fi ordonat două asasinate. Fuge în SUA, iar în 1999 este inculpat și pus sub arest la domiciliu, unde așteaptă să fie citat și judecat. În același timp, echipa i-a mai interogat și pe președintele Kucima, pe vicepremierul Azarov și pe ministrul Apărării, Marciuk. Prezența americanilor la Kiev lasă loc speculației că Lazarenko a primit, de la Kucima și de la acoliții săi, comanda să spele o mare cantitate de bani, produsă prin activități criminale. Ceilalți apropiați ai președintelui Kucima, direct interesați de construcția canalului, sunt Renat Ahmetov, Olexii Martinov și Volodimir Pop. În iunie, companiile lui Viktor Pinciuk și ale lui Renat Ahmetov, patronul clubului de fotbal Șahtior Donețk, dar care controlează industria din Bazinul Donbas, au achiziționat, cu aproape un miliard de dolari, 93 de procente din pachetul de acțiuni ale societății Krivorijstal, cea mai importantă fabrică de oțel din Ucraina.

Kucima i-a aranjat
ploile lui Ahmetov,

pe vremea când a fost președintele Uniunii industriașilor și întreprinzătorilor din Ucraina, înainte de a fi ales șef de stat, în 1994. Ahmetov a mai cumpărat și acțiunile combinatului siderurgic Dzerjinski și pe cele ale fabricii de feroaliaje de la Nikopol. Licitațiile au fost câștigate de Ahmetov în condiții dubioase, în detrimentul grupurilor și companiilor LNM – anglo-indiană, US Steel – americană și Seversal – rusească. Ahmetov figurează pe poziția 6 în topul miliardarilor
est-europeni, cu o avere cifrată la 1,7 miliarde de dolari, cu afaceri în extracția cărbunelui, metalurgie, construcții de mașini și fotbal. Olexii Martinov este administratorul societății Feral (UK) Ltd. din Marea Britanie, cu capital ucrainean, care a cumpărat societatea Feral SRL din Tulcea, singurul combinat din țară care produce feroaliaje. Este proprietarul unor combinate siderurgice din Ucraina, Bulgaria și SUA și al băncilor Bank IBU din Ucraina. Societatea Feral (UK) Ltd. Intenționează să achiziționeze întreaga infrastructură a societății Deltanav din Tulcea, pentru a prelua sub controlul ei activitățile portuare și transporturile maritime ce se desfășoară în jurul județului Tulcea.

Volodimir Pop
este patronul firmei

Akva, din orașul Reni, de pe frontiera cu România. Desfășoară activități comerciale în domeniul piscicol, în sectorul ucrainian al deltei și pe brațul Chilia. A constituit, împreună cu banditul Cornel Savin, societatea comercială mixtă cu piscicol Masiva SRL din Tulcea, cu punct de lucru în zona Hlebea, în incinta Chilia Veche. În cadrul firmei, Pop deține capitalul majoritar, cu 85 de procente din pachetul de acțiuni. Intenția lui Pop este să populeze cu puiet de pește suprafața de 1.300 de hectare de luciu de apă, concesionată de la firma Masiva. Pop a contractat întreaga cantitate de puiet produsă de institutul de specialitate din Galați. Pop mai intenționează să populeze cu puiet de sturion de apă dulce, produs în Ucraina, suprafața concesionată, pentru a încrucișa speciile de sturioni autohtoni cu cei importați. Scopul lui este acela de a promova interesele grupurilor mafiote agreate de Kucima, pentru a desface pe piața occidentală, sub marcă românească, peștele produs în Ucraina. Pentru aceste servicii, Savin este plătit de Pop cu 1.000 $ pe lună. Pop a contactat și autoritățile județului Tulcea, în intenția de a înființa un punct de trecere al frontierei între localitățile Orlovka și Isaccea.

Scopul lui real este de a pune mâna pe fondurile PHARE destinate proiectului de deschidere a punctului de trecere.

Dacă aceste planuri diabolice,promovate de Viktor Pinciuk, Renat Ahmatov, Olexii Martinov și Volodimir Pop vor reuși, peste Delta Dunării va fâlfâi drapelul Ucrainei. Sunt o mulțime de date care acreditează ipoteza că serviciile secrete ucrainiene au pus la cale strategii de sabotaj împotriva României. Istoria lor a reținut eșuarea intenționată a navei “Rostock”, încărcată cu lingouri de fier, pe canalul Sulina, pentru a bloca circulația navelor maritime și a da peste cap economia românească. Alta, că o serie de explozii și incendii misterioase, produse în ultimii 15 ani pe platforma siderurgică de la Galați, puteau fi provocate de o mână criminală. Și, în fine, ultima pacoste cu care ne-am procopsit este acest canal criminal, care face parte dintr-o strategie de sabotaj pe termen lung, îndreptată împotriva României, pe câteva etape. Prima este includerea Insulei Șerpilor în sectorul ucrainean al Rezervației Biosferei “Dunărea”, printr-un decret prezidențial, emis deja de Kucima. A doua etapă este scoaterea de sub controlul românesc și occidental a transportului de mărfuri ucrainiene, tranzitate în acest moment pe canalul Sulina, spre platformele industriale de la Reni și Ismail. După o prealabilă descărcare a mărfurilor ucrainiene în instalațiile portuare de pe Insula Șerpilor, ele vor fi încărcate în nave de capacitate medie și transportate, pe canalul Bîstroe, spre cele două platforme și spre Occident.
A treia etapă este achiziționarea societății Deltanav din Tulcea de către Martinov. Dacă acest demers se va finaliza, valoarea manoperei de încărcare/descărcare va crește discreționar sau va întârzia operațiunile, blocând producția de la Ispat Sidex Galați și Alum SA Tulcea. Planul de sabotaj este coordonat de Serviciul de securitate al Ucrainei (SBU), condus de generalul-lt. Igor P. Smeșkov, numit director în septembrie 2003. Smeșko a trecut pe la comanda Directoratului  central al informațiilor militare și a fost avansat șef al Comisiei de securitate și informații a lui Kucima. Prezența agențiilor SBU pe teritoriul nostru, unde și-au constituit puternice rețele de informații, a devenit alarmantă. SBU cunoaște mediul de afaceri din România și slăbiciunile lui și gestionează întreaga situație politico-economică creată de criza canalului Bîstroe. În Ucraina, SBU controlează o parte din organizațiile nonguvernamentale, iar prin Pinciuk , mass-media. Conform datelor furnizate de Reporters sans frontieres, de la câștigarea independeței, în Ucraina au fost asasinați 20 de jurnaliști. Ca președinte de stat, Kucima a ordonat asasinarea jurnalistului Grigori Gongazde, care l-a acuzat de corupție. Ofițerii SBU l-au răpit de pe stradă, l-au drogat cu thiopental, l-au decapitat și i-au aruncat cadavrul într-o pădure.

Există indicii că SBU a finanțat o organizație nonguvernamentală ucraineană, a cărei misiune este aceea de a limita impactul mediatic produs de consecințele, în plan ecologic, ale construcției canalului Bîstroe. Organizația urmează să stabilească contacte în România, să ungă osia cu bani negri și să diminueze protestele ecologiștilor. Brațul Bîstroe străbate delta secundară a brațului Chilia și traversează o zonă cu regim de protecție integral, pusă sub jurisdiția UNESCO. Delta secundară face parte din Rezervația Biosferei “Dunărea” din Ucraina și este inclusă, ca și Delta Dunării, în Convenția RAMSAR, ca zonă umedă de importanță internațională. În zona brațului Chilia, unde se desfășoară lucrările canalului Bîstroe, se află un important habitat de chire de mare și rândunici de apă, care cuibăresc pe bancurile de nisip Pticia.

Din cauza zgomotului produs de utilaje, mii de păsări și-au părăsit cuiburile, inaugurând o hecatombă ecologică. Cea mai cumplită consecință a tăierii canalului este că regimul hidrologic pe brațele Dunării va afecta biofiltrarea și va conduce, în final, la colmatarea unei serii de lacuri și brațe secundare cu debit restrâns.

În ciuda tuturor protestelor naționale și internaționale, pe mafiotuÂ’ Kucima l-a durut în tohăs și și-a văzut de treabă. Kucima s-a specializat în rachete și a activat timp de 22 de ani pe cosmodromul de la Baikonur, din fosta URSS. În ceea ce-l privește pe criminalul care conduce Ucraina, pentru noi nu este nici o diferență între a fi rachetist sovietic sau raket ucrainean.