Cărăbușul Aesculap

Doru Dărăbuș, patronul eșuat pe banda de ciocolată Rocky l Relansat la cârma Farmaceutica Aesculap, a avut o contribuție decisivă la rateurile

companiei l Datorii de 100 de miliarde de lei, fără certificat GMP, încă tributară comerțului de medicamente * Aesculap Prod, o afacere jenantă

de 4 miliarde de lei l Terasa Queen, regina muncii la negru, a obscurului miliardar de carton l Deși cocoțat în funcții înalte, Dărăbuș nu a depășit încă complexul de inferioritate față de colegii de generație: senatorul Frunda Gyorgy, patronul BIG Aluminium, Lucian Bordaș, managerul Herlitz România, Horațiu Nicolau, proprietarii Dafcochim, Radu Fodor și Liviu Cojoc

Târgu Mureșul este cunoscut ca un oraș conservator, tradiționalist care a trăit din perpetuarea tabuurilor în toate sferele vieții sociale, economice, personale. Unul dintre ele este și Farmaceutica Aesculap, companie de a cărei evoluție se leagă numele lui Doru Dărăbuș, președintele CA, sau a cărui evoluție se leagă de dezvoltarea producătorului și distribuitorului de produse farmaceutice.

Agenție imobiliară, mai mult decât producător

Farmaceutica Aesculap s-a constituit în societate pe acțiuni prin transformarea fostului Oficiu Farmaceutic Târgu Mureș. Din 1974 este și producător de medicamente. Societate de stat până în 1999, Aesculap a fost vândută de către Fondul Proprietății de Stat americanilor de la Arrow Pharmaceuticals Inc. Florida. Până în noiembrie 2003, ultimul an de raportare a evoluției acționariatului societății, compania americană a ajuns să dețină 92% din pachetul de acțiuni. De la preluare și până în prezent, în ciuda interviurilor oferite cu parcimonie de către Doru Dărăbuș în presa vremii și în care se vorbea de concentrarea activității pe producerea de medicamente, societatea a avut traiectul unei veritabile agenții imobiliare. Astfel, în 2001, spre exemplu, Aesculap avea în patrimoniu 60 de spații, din care în administrare proprie, a se înțelege farmacii, 25. În momentul de față, societatea are o rețea de 29 de farmacii, din care 18 în Mureș, în toate orașele importante din județ, iar restul în Harghita, cu cea mai mare concentrare în județ. Cea mai recentă achiziție sunt spațiul din magazinul Romarta Lux, vizavi de Poșta Mare.

De altfel, evoluția activelor imobiliare este sesizabilă și din ultimele bilanțuri depuse de societate conform cărora între începutul anului 2002 și sfârșitul lui 2003, a avut loc o dublare a acestora.

Logica acestor investiții în imobiliare, dincolo de profitul bun pe care firma îl obține din chirii, este acapararea unui procent cât mai mare din piață, știut fiind faptul că Aesculap și-a plasat farmaciile în locuri cu vad comercial, iar pentru a da un singur exemplu ar fi de amintit că însăși farmacia din Spitalul Clinic de Urgență poartă emblema companiei. Nu mai revenim asupra scandalului care s-a iscat din pricina înstrăinării farmaciei spitalului.

Cu toate aceste date optimiste, asupra Aesculap par să se abată nori negri…

Începutul declinului la Aesculap?

După o perioadă de ascensiune pe piața distribuției acționariatul Farmaceutica Aesculap a luat în urmă cu mai puțin de o lună, în ședința din 26 aprilie 2005 a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, hotărârea de a vinde o parte din spațiile pe care compania le deține în proprietate.

Fără a se preciza exact spațiile care vor face obiectul vânzării, în hotărâre se stipulează “scoaterea la vânzare, în condițiile legale, a unor imobile din patrimoniul societății”. Într-o perioadă în care imobilele sunt la mare căutare, decizia pare cel puțin curioasă și poate sugera două lucruri: fie spațiile sunt total neproductive, lucru greu de crezut în corelație cu n-exemple de patroni de spații din Mureș, fie societatea duce lipsă de lichidități. Înclinăm spre ultima variantă, ținând cont și de un alt aspect: Aesculap a pierdut două spații ultracentrale din Târgu Mureș, retrocedate foștilor proprietari: cele situate în Piața Trandafirilor nr. 16, respectiv nr. 55.

Și în această activitate, Dărăbuș pare că începe să dea rateuri, deși are în spate o forță pe piața internațională de medicamente. Și nu e singura…

Bună practică, dar nu la Aesculap

Una din performanțele care i se “datorează” în mare parte și echipei manageriale, prezidate de Doru Dărăbuș, este faptul că Farmaceutica Aesculap nu a reușit în ultimii doi ani să obțină certificatul de bună practică de fabricație (BPF), cunoscut cel mai adesea ca GMP (Good Manufacturing Practice), certificat obligatoriu din 2005 pentru fabricarea parțială sau totală de medicamente. Aesculap nu apare pe lista de unități certificate de către Agenția Națională a Medicamentelor, listă publicată în partea bis a Monitorului Oficial. În schimb apar toți producătorii mureșeni de medicamente, Lek Pharmatech sau Gedeon Richter, spre exemplu, mai vechi în domeniu, sau Vim Spectrum, o companie care a intrat relativ recent pe piața mureșeană.

Singura explicație a unei asemenea impotențe poate fi doar faptul că echipa managerială a dat foarte puțină atenție investițiilor pe care le presupune în prealabil obținerea certificatului.

Că nu l-a obținut Farmaceutica este una, că nu l-a obținut nici Aesculap Prod SRL, firma specializată doar pe producția de medicamente al cărei acționar unic este Farmaceutica Aesculap, este altă poveste. Care începe în 2001.

Farmaceutica Aesculap vs Aesculap Prod SRL

Cel mai interesant aspect legat de activitatea Farmaceutica Aesculap este înființarea Aesculap Prod SRL în 23 aprilie 2001, firmă cu sediul în strada Tudor Vladimirescu nr. 58.

Teoretic, Farmaceutica Aesculap comercializează doar medicamente, practic și produce. De altfel, în 2001, într-un interviu, Dărăbuș vorbește de dezvoltarea producției de medicamente, astfel încât acest sector să ajungă la 60% din activitatea companiei, dată la care Aesculap Prod SRL nu exista încă. Aesculap Prod este, de altfel, proprietara mărcii Activit.

De ce a fost nevoie ca Farmaceutica Aesculap să înființeze o altă companie, în același domeniu, este dificil de înțeles, nu de către cei specializați în rularea fondurilor prin mai multe firme până li se pierde urma. Teoretic. Pentru că cifra de afaceri a puiului Aesculap este jenantă: 4 miliarde în 2003 și o pierdere de 1 miliard de lei.

Se prefigurează un nou eșec sau firma este, într-adevăr, un paravan ce evoluează doar de fațadă în divizia inferioară a afacerilor?

Eșecul nu ne-ar mira atâta vreme cât a fost o coordonată definitorie a carierei lui Doru Dărăbuș.

Dărăbuș, omul din spatele costumului

Sighișorean de origine, Dărăbuș, aflat la vârsta critică a bărbaților (44 de ani), a apărut prima dată ca asociat într-o afacere în firma Dărăbuș D&S SCS, înregistrată în Alba Iulia în 1992. Firma a fost radiată între timp dintr-un motiv rușinos, nepreschimbarea certificatului de înmatriculare în termenul legal.

În 1993, Dărăbuș a fondat o altă companie sinonimă cu eșecul: Rocky Ciocolat, în care deținea 58% din părțile sociale, restul fiind deținute de Radu Fodor si cetățeanul maghiar Turcu Janos. Momentan, producătorul de batoane de ciocolată Rocky figurează că are activitatea întreruptă. În ultimii doi ani, societatea nici nu a mai depus vreun bilanț contabil.

Până în 2000 însă societatea se putea lăuda cu pierderi de sute de milioane de lei, cifre apreciabile la nivelul acelor ani.

Nici Farmaceutica Aesculap nu mai este ce a fost, potrivit rezultatului financiar înregistrat în 2003, compania a raportat un profit de doar 260 de milioane de lei, în condițiile în care a derulat afaceri de peste 300 de miliarde, obținând venituri de 360 de miliarde de lei. Iar cu atâtea rateuri la CV, omul de afaceri, ce se pretinde a fi Dărăbuș, nu putea să nu își găsească un debușeu pe măsura valorii sale. Așa a apărut terasa din Complexul de Agrement și Sport “Mureșul”, renumită prin aripioarele de pui și cunoscută ca o oază a “angajaților” la negru. Nici aici, Dărăbuș nu deține monopol – cum nu a reușit nici prin rețeaua de farmacii, fiind o practică a patronilor de terase din Weekend. Dar acest lucru, nu mai este deja apanajul nostru, ci al ITM.

În final, nu putem să nu remarcăm că dincolo de personajul discret, cel puțin așa ar putea fi caracterizată obscuritatea în care Dărăbuș și-a trăit viața. Răuvoitorii ar spune că a fost permanent în penumbra colegilor de generație, care au excelat în carieră: senatorul Frunda Gyorgy, patronul BIG Aluminium, Lucian Bordaș, managerul Herlitz Romania, Horațiu Nicolau, proprietarii Dafcochim, Radu Fodor și Liviu Cojoc.

Ligia VORO

Edy MÃRCUȘ