Uncategorized

Castelul din Carpaţi. Lăpuşna

Situat pe Valea Gurghiului, la 70 de kilometri de Târgu Mureş, într-un cadru mirific, autentic românesc, Conacul de la Lăpuşna, reprezintă un amestec subtil de eleganţă, stil şi bun gust.

Întregul Complex cuprinde 40 de locuri de cazare, cu camere de două, respectiv trei stele, un restaurant vânătoresc, o popicărie iar în funcţie de cerinţele turiştilor un pachet bogat de oferte de agrement specifice zonei. Începând cu anul 2002, acest monument istoric inaccesibil până la Revoluţie “muritorilor de rând”, a fost inclus în circuitul turistic. Azi, Castelul de la Lăpuşna, reprezintă un obiectiv turistic, plin de încărcătură istorică, în cadrul căruia sunt încorporate nenumărate elemente de patrimoniu naţional şi la care poate accede tot românul.

De la regi la… dictatori

Castelul Lăpuşna a fost construit în perioada 1925-1927 şi a aparţinut până în 1949 regilor Ferdinand, Carol al ll-lea şi Mihai l. Construcţia a avut la bază, încă de la început, ideea de casă de vânătoare pentru familia regală. Bătrânii locului îşi amintesc încă, cu nostalgia vremilor de altădată, că regele Mihai I a fost văzut prin zonă de mai multe ori şi că era vestit pentru partidele de vănătoare pe care le organiza în munte. O dată cu naţionalizarea, castelul de vânătoare s-a transformat însă într-un loc “de pus ţara la cale” pentru cadrele din conducerea partidului şi statului aflate la putere. Până în 1989, Conacul de la Lăpuşna, a fost “reţinut”, potrivit vremii, de către Nicolae Ceauşescu. În acea perioadă, mai multe nume sonore, din înalta ierarhie politică mondială, au fost invitate de către marele “dictator” la adevărate partide de vânătoare şi pescuit. Liderul sovietic Nikita Hruşciov, fostul preşedinte iugoslav Iosif Broz Tito şi cel bulgar Teodor Jivkov sunt doar o parte dintre şefii de state comuniste care s-au perindat la “bijuteria” din inima munţilor Gurghiului. Cei care încă cunosc legendele locurilor, îşi aduc aminte de Mănăstirea Lăpuşna care, l-a începuturile ei a fost amplasată în mijlocul celor patru pavilioane ale Conacului. O dată cu preluarea Complexului de către familia Ceauşescu, micul lăcaş religios a devenit se pare “incomod” şi prin urmare, prima doamnă a statului a dat comandă să dispară. Credincioşii vremii au mutat însă aşezământul la o “zvârlitură” de conac, într-un loc mascat, înconjurat de brazi. În momentul de faţă mănăstirea adusă în urmă cu câteva decenii de către familia regală, din satul Comori judeţul Mureş, poartă hramul Sfântului Nicolae şi adăposteşte zeci de călugări din toate colţurile ţării.

Coroana frumuseţilor

Ceea ce este cu adevărat impresionant la Conacul din munţii Gurghiului, îl reprezintă aspectul “grafic” dat, de către regele Ferdinand. Se pare că brazii plantaţi de rege, în jurul construcţiilor, conferă locului o formă de coroană regală, după văzul unora şi de hartă a României, după cele percepute de alţii. La fel de unic este şi drumul pe care îl ai de străbătut până la “castelul lui Ceauşescu”. Vechi, bătătorit, anevoios şi greu, străjuit de o parte şi de cealaltă de coloane de brad verde, desprinse parcă dintr-un veritabil tablou al lui Grigorescu. 

Cu trei ani în urmă, Conacul de la Lăpuşna a fost luat în administrare de către SC Grand SA, firma omului de afaceri Radu Pescar. În anul 2002, castelul a trecut prin renovări semnificative care au depăşit cu mult suma de 100 de mii de euro. S-a introdus încălzirea centrală, au fost refăcute băile şi împrejmuirea cu gard.

 “La Lăpuşna colo sus, între munţi, se ridicase castel. Venea regele, cu suita, după cum era, să vâneze căprioare. Să hi fost prin Â’38, a umblat regele la vânătoare. DaÂ’ n-o avut noroc. Ca nenorocul, când vine, nu are hodină până nu-şi găseşte casa să-l primească. Şi a rănit regele o cerboaică. Iar cerboaica o fugit, tăt o fugit peste munţi şi dealuri, până o ajuns la noi, la Comori. Şi s-o tras sus, să se ascundă în pădurea lui Vultur. Regele o vinÂ’t dupa ea, cu suita, cum era obiceiul. Ş-o prins-o până la urmă.
Dar tot atunci o văzut şi biserica de lemn. Era biserica faină, numaÂ’ din stejar construită. Şi-aşa de mult i-o plăcut regelui, că a pus să fie dusă, sus, la Lăpuşna. Iar pentru obşte a dat, în schimb, altă pădure, să putem găta biserica nouă… Zic bătrânii că de la aceea se trage năcazul, că ne-or luat bisericuţa. Era tare frumoasă, ca o mireasă din Comori.” (după cum povestesc bătrânii din satul mureşean Comori)

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close