CE CULOARE VA PURTA ALEGĂ‚TORUL LA PREZIDENȚIALE?

Cine a câștigat și cine a pierdut între alegerile locale din 2004 și cele din 2008? Încotro vor merge voturile date primarilor? Cum este colorat județul Mureș? Sunt doar câteva din întrebările la care încercăm să le găsim răspuns în rândurile de mai jos.

Primarii au dat întotdeauna tonul colorării politice a localităților pe care le conduc, atât la alegerile parlamentare, până la candidaturile uninominale, dar și la alegerile prezidențiale. Pentru a înțelege cum va vota electoratul mureșean în 22 noiembrie 2009, am considerat necesar să comparăm rezultatele obținute pentru fotoliile de primari în cele 11 municipii și orașe precum și în 11 dintre cele mai mari comune majoritar românești în 2004 și 2008. Comparându-le, matematica ne spune unde PSD, PD-L, PNL, UDMR și celelalte formațiuni au câștigat și unde au pierdut voturi. Unde vor trebui Traian Băsescu, Mircea Geoană, Crin Antonescu să muncească mai mult și unde nu vor avea dificultăți în a strânge voturi. Nu l-am amintit pe Kelemen Hunor pentru că electoratul maghiar nu îi va pune probleme. Din voturile cui vor rupe prezidențiabilii Sorin Oprescu, Corneliu Vadim Tudor sau Gigi Becali? Vor reuși să mobilizeze aceștia electoratul nehotărât sau cel care nu s-a mai prezentat de ani buni la vreun scrutin? Sunt câteva întrebări cărora poate nu le vom găsi răspuns chiar din primul număr al revistei Prezidențiale în Mureș, dar cu siguranță la finalul campaniei electorale, apele se vor limpezi.

Portocaliul a pierdut teren

În municipiul Tîrgu Mureș, în cei patru ani ce au despărțit cele două scrutinuri locale, alegătorii par să își fi schimbat substanțial optica față de primarul Dorin Florea, devenit din independent democrat-liberal după ce a câștigat cel de-al doilea mandat în 2004. Acesta a fost marele perdant al alegerilor din 2008, chiar dacă a câștigat din primul tur un al doilea mandat de edil-șef. În 2004, Florea câștiga din primul tur cu 48.610 voturi din cele 85.892 valabil exprimate. În 2008 însă a obținut doar 40.241 de voturi dintr-un total de 76.608 de voturi valabil exprimate. Ceea ce înseamnă 8.000 de alegători pierduți, în valoare absolută, și asta în condițiile în care contracandidații săi, atât din 2004 – Kelemen Atilla, cât și din 2008 – Borbely Laszlo, au fost votați de aproximativ același număr de alegători 34.625, respectiv 34.374. Față de 2004, Dorin Florea, chiar dacă a fost acuzat în 2008 de către contracandidații săi că a făcut campanie și în timpul desfășurării alegerilor, indirect prin apropriații săi, nu a mai reușit să îi mobilizeze pe târgumureșeni ca în 2004, an în care a fost consemnată una dintre cele mai ridicate prezențe la vot, respectiv 70 %. Iar această scădere a popularității ar putea conta și la alegerile prezidențiale la numărul de voturi pe care Dorin Florea le poate atrage în coșul președintelui în exercițiu, Traian Băsescu.

Nagy Andras a convins. Va mai convinge?

În 2004, la Reghin, din cei 31.299 de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat 17.294 în primul tur al alegerilor locale. A fost una dintre cele mai interesante bătălii electorale pentru fotoliul de primar din județul Mureș. În turul doi, au intrat despărțiți de 69 de voturi, Sorin Pui din partea liberalilor și Nagy Andras, candidatul desemnat de UDMR. Chiar dacă a făcut echipă cu defunctul ex-primar social-democrat Marian Traian, Nagy nu avea notorietatea negativă a acestuia. Votul a confirmat acest lucru, când cartierul Apalina, locuit preponderent de populație de etnie rromă, a decis primarul. Mobilizarea reghinenilor nu a mai fost la fel de bună în turul al doilea, 1783 de cetățeni preferând să nu se mai prezinte la urne, Nagy Andras atrăgând 7624 de voturi, în timp ce Sorin Pui a convins doar 7541 de alegători. În 2008, 16707 de alegători s-au prezentat la urne, iar Nagy Andras a câștigat fără nici o emoție. 8907 de reghineni au crezut că Nagy este primarul de care au nevoie. Un câștig de mai bine de 1000 de voturi, în condițiile în care numărul alegătorilor a scăzut față de primul tur din 2004, dar a fost mai mare decât la turul al doilea de scrutin din același an. Aparent liniștitor pentru Kelemen Hunor, dar voturile de la locale nu înseamnă neapărat și voturi la prezidențiale. Asta pentru că alegerea nu a fost pentru UDMR, ci pentru persoana lui Nagy a cărui popularitate nu pare să fi fost știrbită nici de procesul de corupție în care este implicat alături de aproape toți aleșii locali din mandatul 2004-2008 din municipiu.

Emoții pentru Dorin Dăneșan

Sentimente care ar trebui să îl încerce și pe prezidențiabilul PSD, Mircea Geoană. Dorin Dăneșan a câștigat în extremis în 2008 când a candidat pentru al treilea mandat de primar. Alegătorii au arătat dezinteres față de alegeri, prezentându-se la urne cu aproape 4.000 mai puțini, un număr semnificativ ținând cont că alegătorii cu drept de vot nu depășesc 30.000. În 2004, Dorin Dăneșan câștiga confortabil din primul tur, fiind votat de 9.387 de alegători, ceea ce însemna un procent de 63 la sută. În 2008 însă, doar 7742 dintre sighișoreni au mai optat pentru Dorin Dăneșan în turul al doilea.

Adrian Matei, necunoscutul care l-a umilit pe Popa

Concurentul social-democrat pentru Palatul Cotroceni nu mai poate miza nici pe Tîrnăveni. Cel puțin la prima vedere. După trei mandate, Octavian Popa a pierdut Primăria Târnăveni în fața unui no-name, democrat-liberalul Adrian Matei. Și nu doar atât. Popa nu a mai reușit să se califice nici măcar în turul al doilea de scrutin. Dacă în 2004, Popa aduna în turul al doilea 4770 din sufragii, în 2008 a ieșit din cursă cu doar 1521, adică două treimi dintre alegătorii săi din 2004 au votat la patru ani distanță să părăsească fotoliul de primar. În schimb, democrat-liberalii au câștigat un fief important, Adrian Matei venind primar într-un oraș măcinat de șomaj și de lipsa de opțiuni. Și cu un scor impresionant – 6674 de voturi, locuitorii cu drept de vot fiind mobilizați și de lupta sa cu actualul viceprimar liberal Sorin Megheșan. Lucrurile nu s-au schimbat prea mult în anul de mandat al lui Adrian Matei, dar a trecut abia un an, așa că mai beneficiază de prezumția că va reuși să mai rezolve din probleme în următorii trei. Ceea ce contează la coșul lui Băsescu.

Florin Urcan a cucerit Ludușul

Un alt bastion social-democrat care a capitulat în 2008 a fost orașul Luduș. Ovidiu Dancu a pierdut pariul cu alegătorii din oraș, deoarece nu a reușit să rezolve câteva probleme simple – spre exemplu drumurile. În 2004, în turul al doilea, când a candidat pentru cel de-al doilea mandat a convins 4517 dintre cei 7000 de alegători. Ceea ce nu s-a mai întâmplat în 2008. Doar 3674 dintre locuitori l-au mai vrut pe Dancu încă patru ani. 3993 dintre ludușeni l-au preferat pe omul de afaceri Florin Urcan, intrat în cursa pentru primărie dintr-o ambiție. În Luduș, lucrurile s-au mișcat într-un an, au fost atrași investitori, au fost create locuri de muncă, au fost reparate din străzile până atunci desfundate, iar voturile sale cel puțin par să meargă într-o singură direcție – portocalie.

Un liberal perseverent

A treia oară a fost cu noroc pentru Ioan Nicoară, liberalul care ocupă fotoliul de primar al orașului Iernut. După ce a fost învins și în 2000 și în 2004 în bătălia pentru șefia orășelului ridicat pe ruinele fostei Fabrici de Nutrețuri Concentrate, Ioan Nicoară a reușit să îi dea lovitura de grație primarului Vasile Cornea. În 2004, când cei doi conduceau împreună destinele orașului, Vasile Cornea își adjudeca un nou mandat din turul al doilea. A reușit să strângă în coșul social-democrat 2616 de voturi, în timp ce Ioan Nicoară a obținut cu 690 mai puține. Cornea nu l-a uitat însă și opoziția față de edillul-șef avea să îl coste pe Nicoară și funcția de viceprimar. Istoria nu s-a mai repetat și în 2008, semn că ulciorul merge, hai și de două ori la apă, dar a treia oară deja e prea mult. Iar între timp, Cornea schimbase și partidul și dăduse roșul pentru portocaliul mai la modă. Nicoară i-a bătut scorul lui Cornea din 2004: 2627 de voturi la 1814. Totuși, în opoziție, Nicoară nu are o viață ușoară la Iernut și e greu de anticipat dacă cei 2627 de alegători vor merge pe mâna sa și a lui Crin Antonescu la prezidențiale.

Mocean se ține tare

Ioan Mocean, un primar mai puțin vizibil în Tîrgu-Mureș, nu și-a erodat poziția, deși a intrat în 2008 în cursa pentru încă un mandat de primar în orașul Sărmașu după alți patru ani de edil-șef. Mai mult, Mocean a reușit să câștige din nou primăria cu mai multe voturi decât în 2004 și, în plus, chiar din primul tur. Sărmășenii s-au mobilizat mai bine la vot, iar 1821 au spus da pentru fostul și actualul primar. În 2004, Ioan Mocean, din poziția de outsider, l-a bătut pe ex-primarul social-democrat Gheorghe Florea în turul al doilea, obținând 1492 dintre sufragii, în timp ce contracandidatul său s-a putut baza doar pe 1191 de votanți. O poziție consolidată într-o câmpie extrem de fărămițată între principalele forțe politice din Mureș – PSD, PD-L, PNL și UDMR – și care poate fi un atu puternic pentru liderul liberalilor în lupta pentru Cotroceni.

Câinii umblă cu Covrig în coadă

Chiar dacă ar putea fi supărător pentru adversarii săi, Ioan Covrig chiar poate fi socotit un politician care răstoarnă înțeleptul proverb popular. O bătălie roșie – portocalie s-a dat și pentru fotoliul de primar al orașului Ungheni în 2008. Spre deosebire de colegii săi de partid din Târnăveni sau Luduș, Covrig s-a ținut tare și când a luptat pentru cel de-al treilea mandat. Chiar dacă și-a făcut ziar, fostul liberal, devenit democrat-liberal peste noapre, Teodor Giurgea, venit și după mai multe mandate de consilier județean, nu a reușit să îl răstoarne pe Covrig. A contat la cele 2022 de voturi strânse și sprijinul condiționat al liberalilor, care nu au uitat trădarea de început de an 2008 a lui Giurgea. Acesta în 2004 i se împotrivea de 1,3 % lui Dorin Florea, noul său șef pe linie politică. Răzbunarea lui Covrig a fost oferirea postului de viceprimar liberalilor, un fotoliu păstrat însă pentru doar un an de Victor Prodan.

PCM a pus probleme puține

În cele trei orașe dominate de semnul lalelei, alegerile locale nu au fost marcate de mari convulsii, nici în 2004, nici în 2008. Peter Ferenc a cucerit Sovata cu 87 la sută în 2004, în timp ce patru ani mai târziu s-a impus cu 71 %, procent tradus în cele 2866 de voturi obținute. Opoziția Partidului Civic Maghiar s-a dovedit doar un foc de paie, care s-ar putea transforma într-o vâlvătaie periculoasă în 2012. Până atunci însă, investițiile aduse pe sfârșit de mandat de fostul ministru al Dezvoltării Regionale și Locuinței, Borbely Laszlo, în Sovata vor cântări greu în coșul electoral al UDMR și pentru Kelemen Hunor.

Chiar dacă e greu de crezut, Tar Andras a tremurat în 2008 când a câștigat un nou mandat de primar. Și mai de necrezut, în bătălia cu un român într-un oraș majoritar maghiar. 317 de voturi au făcut diferența între Tar Andras și Dinu Socotar de la PC (1215 de voturi la 898). Un semieșec pentru actualul primar care în 2004 câștiga primăria la pas. Ceea ce nu înseamnă că prezidențiabilul UDMR nu se va putea baza pe voturile etnice ale maghiarilor și asta deoarece un punct tare al candidaților lalelei este electoratul disciplinat.

La Miercurea Nirajului, Daszkel Laszlo nu a avut emoții, nici la alegerile din 2008, nici la cele din 2004. Le-a câștigat pe ambele, chiar dacă a mai pierdut dintre simpatizanți. Doar 1389 dintre localnici i-au mai acordat încrederea în 2008, adică 62 la sută din populația cu drept de vot. Totuși, între timp primarul a făcut o mișcare inteligentă care îi menține pe alegători acolo unde Kelemen Hunor își dorește – aproape. Opoziția față de Biserica Ortodoxă în problema construcției unui lăcaș de cult în parcul din centrul orașului i-a unit pe localnici în jurul edilului-șef. Câțiva supărați, “incitați” de civici s-ar putea să-și schimbe votul, dar pentru cine? Nu au pentru cine.

În comune, PNL și PD-L – „profitorii” lui 2008

Peformerii alegerilor locale din 2008 au fost cu certitudine liberalii și democrat-liberalii, foștii aliați pentru Dreptate și Adevăr până în 2007. Susținem acest lucru deoarece UDMR și-a păstrat numărul de mandate de primar, PSD aproape și l-a înjumătățit, dar PNL și PD-L au câștigat 17, respectiv 16 fotolii de primar, după ce veneau din 2004 de pe locuri codașe. La Gurghiu, pentru Laurențiu Boar a fost doar un exercițiu democratic alegerea sa. Scorul unul demn de vremurile ceaușisto – iliesciene – aproape 90 % și 2683 de voturi din primul tur. Un salt important față de 2004, când primarul liberal a bătut PSD într-un bazin electoral socotit al roșilor, PUNR și al României Mari. Nici la Band, cantautorul Mircea Rusu nu a avut adversar și a câștigat din primul tur încă un mandat. În 2004, victoria sa a fost decisă din al doilea tur de scrutin la mare luptă cu PSD-istul Florian Văidean, trecut între timp la democrat-liberali. Și liberala, fostă PRM, Lucreția Cadar la Deda a câștigat ușor cel de-al doilea mandat de primar în 2008.

Democrat-liberalii au reușit să întrerupă în turul al doilea supremația roșie la Hodac unde a câștigat nesperat Valentin Iacob, sau la Vânători unde ex-liberalul Ioan Toșa și-a adjudecat mandatul de primar, pe fondul sărăciei exploatate a locuitorilor. Mai mult, democrat-liberalii și-au ținut aproape electoratul la Râciu – unde ex-social-democratul Ioan Vasu a fost reconfirmat în funcție sau la Daneș, unde Nicolae Mosora a fost reales din primul tur chiar dacă a schimbat steagul regimentului.

PD-L, PNL sau UDMR nu au reușit să le pună probleme social-democraților la Ibănești unde Vasile Dan a câștigat la pas, Sâncraiu de Mureș unde Remus Sângeorzan și-a păstrat fotoliul de primar din prima sau la Cristești unde Ioan Sâmpălean a mai scos un mandat în cel de-al doilea tur de scrutin din 15 iunie 2008.

Înclinații portocalii

Așa cum veți observa și din harta politică a județului Mureș, marele câștigător al alegerilor din 2008, chiar dacă au fost sincope la vot (a se vedea cazul Dorin Florea) au fost democrat-liberalii. Aceștia mizează pe 56.000 de voturi doar în municipii, orașe și marile comune, în timp ce doar 14.083 au fost atrase de primarii social-democrați, respectiv 10.132 de cei liberali.

Primării roșii în 2004, pestrițe în 2008

Cine au luat coronițele în 2004, respectiv în 2008, cred că spune mult despre potențialul electoral al prezidențiabililor în Mureș. Deși venea după aproape patru ani de guvernare, în 2004, PSD a obținut 46 de primării din totalul de 102, UDMR – 37, PNL – 5, PD, PNG și PRM câte 2, PNȚCD – unul și șapte primari independenți. În primul tur, în urne au ajuns 280.999 de voturi valabil exprimate, reprezentând 54 la sută din totalul de alegători înscriși pe liste. Situația s-a schimbat în 2008, când PSD a cedat coronița de locul întâi UDMR și a cedat din mandate, în special, democrat-liberalilor. Chiar dacă au rămas pe rpimul loc la partide românești. UDMR a obținut după cele două tururi de scrutin din 2008 – desfășurate în 1 iunie și în 15 iunie – 38 de mandate, PSD – 25, PNL – 17, PD-L – 16, PRM – 2, PCM -1 si 3 independenti. Dacă în 2004, social-democrații obțineau 130.000 de voturi, în 2008, după patru ani în de opoziție, nu reușeau decât în jur de 68.000. UDMR și-au păstrat numărul de alegători constant. Au crescut în schimb liberalii care și-au triplat numărul de votanți, crescând de la 14.049 la 46.800 de voturi, și democrat-liberalii de la 5.600 la 44.072.

(L.I.V. )