Cărăușii voturilor mureșene înspre Cotroceni

Chapeau: Cine aduce voturile pentru Crin Antonescu, Mircea Geoană, Sorin Oprescu, Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, George Becali sau Kelemen Hunor? Numele și prestanța lor sau oamenii din teritoriu? Personalitatea lor complexă sau munca liderilor județeni? Sunt întrebări la care un singur răspuns poate fi valabil. Ciprian Dobre, Alexandru Petru Frătean, Kelemen Attila, Dorin Florea sau Constantin Amza Mărgărit vor fi cei care, în teritoriu, vor hotărî, atât cât poate fiecare, după voință și putință, cine va conduce România timp de 5 ani de la Cotroceni. Prin faptele lor trecute, prezente și viitoare. Prin imaginea lor publică. Prin rețeaua de membri și simpatizanți creată în orașele, comunele și satele județului Mureș. Prin muncă, bani și seriozitatea lor.

Florea, dependent de reușita lui Băsescu

Traian Băsescu are o clonă în județul Mureș. Ea se numește Dorin Florea, președintele PD-L Mureș și primar al municipiului Tîrgu-Mureș în ultimii 9 ani. Fost țărănist ca prefect, independent până în 2005 ca primar, Dorin Florea, supranumit Șefu’, s-a hotărât să intre în politica mare în tabăra portocaliilor. Decizia sa a fost una dintre cele mai mari lovituri primite de PSD Mureș, partid care l-a sprijinit timp de două mandate să fie primarul celui mai important oraș din județ. Totuși „trădarea” lui Florea nu a schimbat cu nimic situația de la alegerile din 2008, când, surprinzător, a fost sprijinit din nou de sociali-democrați să ajungă primar a treia oară. Acum, de câteva săptămâni de fapt, Florea este inamicul politic numărul 1 pentru Frătean și roșii săi.

Dacă mergem pe inducția conform căreia realizările lui Florea ca primar îi aduc voturi lui Traian Băsescu, actualul președinte de la Cotroceni are o mică problemă. Marile proiecte promise tîrgumureșenilor timp de 9 ani s-au realizat doar parțial. Nu comentăm starea bulevardelor și a drumurilor din oraș. Multe proiecte nici nu au început. Fie că este vorba de locuințe, parcări, parcuri industriale, centuri și drumuri de legătură sau atragerea de investiții străine importante rezultatul este același. Mai degrabă negativ. Iar niciun eșec nu și-l asumă șeful Primăriei Tîrgu Mureș. Dă vina pe Consiliul

Local și dușmanii săi personali. Dorin Florea a promis o parcare peste pârâul Pocloș, iar acum singurele vehicule care pot fi găsite în zonă sunt broaștele, iar la o plimbare te lovește mirosul neplăcut. Și parcările subterane sau supraetajate lipsesc din oraș. Firme importante ar fi trebuit să construiască fabrici într-un Parc Industrial al orașului. Aeroclubul României e de vină că nu a renunțat la terenul din strada Libertății. Ar fi trebuit de șase ani să avem un drum de legătură între cartierul Tudor și Cornișa. Centrul este și acum singurul punct de legătură prin care poți traversa orașul. Ecologiștii s-au împotrivit proiectului. Sistemul de termoficare din Tîrgu-Mureș ar fi trebuit să scadă facturile din timpul iernii. În unele cartiere, precum în Unirii sau în Tudor, tîrgumureșenii trebuie să plătească taxe uriașe pentru debranșare pentru că centralele termice de cartier s-au dovedit ineficiente. Platoul Cornești ar fi trebuit să fie amenajat la standarde europene. Până acum a fost realizat un parc de joacă ridicat fără autorizație de construcție. Ar mai fi în plan și o telegondolă de agrement, din bani publici sau privați, încă nu ne-am lămurit definitiv.

La fel ca și Băsescu la București, Florea are și o grămadă de scuze pentru multe din ne-realizările sale. Demonizarea tuturor celor care i s-au împotrivit, fie că este vorba de concurenți politici, ziariști, afaceriști sau oameni simpli, a fost o practică obișnuită pentru liderul local.

În cazul lui Florea, teoria că voturile primite la alegerile din 2008 se vor transmite automat lui Băsescu este o iluzie. Respectivele voturi s-au dat pe cu totul alte criterii decât cele ale competenței în administrație. Marea lor majoritate s-au dat etnic, o mică parte au fost câștigate prin mijloace mai puțin curate și câteva procente s-au câștigat efectiv de candidat și personalitatea sa proprie. Despre ceilalți lideri PDL din județ, în numerele următoare ale Prezidențialelor în Mureș.

Concluzionând, Traian Băsescu va trebui să-și câștige mai mult singur voturile în județul Mureș. Nu degeaba Băsescu a fost de patru ori în județ în ultimele două luni…

Frătean de la Guvern și merele de aur

Alexandru Petru Frătean, Sandu pentru prieteni, baron local PSD pentru dușmani, a intrat pe vremuri în politică în același partid pe care acum îl atacă pe toate fronturile. PD-ul lui Traian Băsescu. Dar asta-i istorie. Din 2000, când social-democrații au ajuns la guvernare, a schimbat tabăra. A intrat în echipa lui Ovidiu Natea, pe atunci lider incontestabil al PSD-ului județean. Pentru că a migrat, din diverse motive, noul membru PSD a fost răsplătit din plin. A fost numit pe criterii profesionale director general al mai multor agenții de stat: CN Romarm SA, UM Cugir SA și al Direcției Generale pentru Producția de Apărare din cadrul Ministerului Economiei și Comerțului. Asta în epoca Adrian Năstase. Din 2004 până în 2008, Alexandru Petru Frătean a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Mureș din partea social-democraților.

Alexandru Frătean a profitat de rezultatele mai puțin bune ale social-democraților de la alegerile locale din 2008 și a preluat frâiele filialei cu acceptul direct și expres al lui Mircea Geoană. Dacă la alegerile locale, PSD a fost înlăturat de la conducerea județului, pierzând cele două fotolii de vicepreședinte al Consiliului Județean și câștigând doar două mandate de consilieri locali în Tîrgu-Mureș, Florin Vlas și Bogdan Buda, parlamentarele din același an au adus o revenire, social democrații și-au păstrat numărul de deputați și senatori câștigați în 2004.

În cadrul Guvernului Emil Boc, Alexandru Frătean a obținut funcția de secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii Familiei și Protecției Sociale. După demisia din Guvern, într-o conferință de presă Frătean recunoștea că nu prea a ajutat județul cât timp a fost membru al Guvernului. A reușit să obțină pentru o firmă din județul Mureș zeci de mii de euro din bani europeni. Ce-i drept în programul economic al lui Geoană – președinte, activitatea pe proiecte europene pe forța de muncă gestionate de Frătean la ministerul Muncii e printre singurele menționate. În plus, criza economică nu a permis reprezentanților PSD Mureș din guvern să-și ajute aleșii locali din teritoriu. Primarii nu au reușit, în cele 9 luni de guvernare roșie și portocalie, să acopere promisiunile făcute în campania electorală, pierzând astfel o parte din încrederea electoratului.

Nu în ultimul rând, o parte din oamenii de bază din campaniile trecute au trecut tacit sau nu înspre tabăra portocalie. Cristian Țucă, Liviu Timar și agricultorii săi sunt câteva exemple de „trădători” care mai ocupă funcții de conducere a deconcentratelor sub guvernarea PD-L.

Comportamentul lui Frătean arată clar că toată echipa și de la județ și de la municipiu sunt dependente de rezultatul lui Mircea Geoană. Nu sunt excluse pierderi de funcții și chiar și cea de președinte de filială în cazul în care rezultatele la alegerile prezidențiale din Mureș nu vor mulțumi conducerea de la București. O serie de interviuri lămuritoare și o analiză a liderilor social democrați din Parlament și de la conducerea administrației locale în aparițiile ce vin ale Prezidențialelor în Mureș.

Dobre, mai puțin ca perfectul

Crin Antonescu a avut sprijinul liberalilor mureșeni când a ajuns președintele PNL. Îl are și acum când vrea să ajungă la Cotroceni. După plecarea rușinoasă a lui Eugen Nicolăescu de la cârma filialei, Ciprian Dobre a preluat conducerea PNL Mureș. Nu a avut contracandidat.

Dobre a încercat până la acest moment aproape toate funcțiile importante din județ. La fel ca și Dorin Florea a fost timp de 3 ani și trei luni prefect al județului Mureș, funcție care i-a adus notorietatea necesară pentru a candida uninominal. După rezultatul bun de la alegerile locale, când liberalii au obținut un viceprimar în Tîrgu-Mureș și majoritatea în Consiliul Județean alături de UDMR, Dobre a ajuns vicepreședintele județului. După câteva luni de mandat, liberalul a dat județul pe Capitală și a fost ales uninominal deputat în Colegiul Nr. 7. Deși ajunge rar prin județ, Dobre pare a fi acum un om de bază la București, gurile rele spunând că se pregătește pentru un post important în Ministerul Justiției, în cazul în care iese Crin Antonescu președinte.

Alegerile parlamentare din toamna anului trecut a fost însă un semnal de alarmă pentru liberalii mureșeni. Singurul care a câștigat mandatul de parlamentar a fost Ciprian Dobre, restul candidaților obținând doar înfrângeri răsunătoare. Deși au investit bani și muncă, liberalii au avut probleme legate de persoana candidaților. Majoritatea dintre ei au fost tineri fără notorietate, care nu au reușit să se impună electoral.

Și în cazul lui Dobre, întrebarea rămâne aceeași. Va reuși să transmită voturile obținute uninominal în cele două campanii electorale importante la care a participat? Din nefericire pentru liderul liberal, vizibilitatea sa a scăzut în momentul în care a părăsit fotoliul de prefect. O serie de probleme din organizațiile Reghin și de pe Valea Mureșului pot duce la scoruri electorale neașteptate de nu vor fi soluționate la timp. Deși participă la ele, Dobre nu mai poate să-și asume organizarea unor festivaluri care dau foarte bine la electorat. În plus, deoarece nu mai este la guvernare, nu poate să-și mai sprijine primarii cu bani de la bugetul de stat. Comparativ cu PSD și PD-L, liberalii nu au o rețea de organizații locale bine închegată în tot județul, PNL fiind reprezentat mai bine în câteva bazine electorale.

În aceste condiții, Crin Antonescu va avea voturi în județ doar dacă Ciprian Dobre se va implica în campania electorală așa cum a făcut-o pentru propriile candidaturi. Despre echipă și primarii din zona galbenă în numerele următoare ale revistei.

Amza de la PRM luptă pentru supraviețuire

PRM Mureș a fost la un moment dat unul dintre principalele partide din județ. Discursul naționalist, agresivitatea contra celor de la UDMR și notorietarea membrilor a fost rețeta de succes pentru reprezentanții lui Vadim Tudor în teritoriu. Prezentul însă nu este la fel de strălucit. Practic, filiala județeană se luptă cu greu să supravețuiescă vremurilor politice actuale. „Frații” mai mari de la PSD și PD-L au rupt unul câte unul oamenii valoroși din rândurile peremiștilor. Locurile libere lăsate de aceștia nu au putut fi înlocuite cu oameni la fel de valoroși, sau la fel de bogați.

Constantin Amza Mărgărit a ajuns la cârma PRM Mureș în urma retragerii veteranului Adrian Moisoiu. Misiune grea, pentru că discursul ultra-naționalist al lui Vadim nu mai prindea de foarte mult timp. Prima lovitură primită de filială au fost alegerile locale unde PRM Mureș nu a intrat în Consiliul Județean și a obținut doar un consilier local în Tîrgu-Mureș. Lovitura de grație a fost dată la alegerile parlamentare când scorul obținut nu i-a permis niciunui reprezentant al PRM Mureș să acceadă în forul legislativ. Gura de aer venită în alegerile euro-parlamentare nu este relevantă pentru situația politică a acestei formațiuni. Vadim Tudor a trecut pragul electoral doar cu ajutorul contracandidatului său de acum Gigi Becali. Totuși, Amza și echipa lui a obținut cel mai bun rezultat electoral din ultima perioadă, egalând scorul partidului la nivel național într-un județ atipic cum este socotit Mureșul.

Într-o emisiune televizată președintele PRM Mureș declara că formațiunea sa nu va dispărea atâta timp cât există UDMR în România. Deci, scopul existenței acestui partid este doar contracararea politicii duse de reprezentanții principalei minorități naționale. Scăderea interesului populației românești față de problemele etnice va duce inevitabil la dispariția formațiunilor politice ultra-naționaliste. Întrebarea este când?

Defectul candidaților UDMR: sunt maghiari…

În campaniile pentru prezidențiale din ultimii 16 ani UDMR a avut mereu un candidat pentru Cotroceni. Fie că a fost Frunda Gyorgy sau Marko Bela, maghiarii și-au votat în masă propriul candidat. În cazul lui Frunda, până și românii afirmau cu regret: „Ar fi un președinte bun, păcat că e ungur!”. În cazul mai multor alegeri, și voturile maghiarilor din turul doi de scrutin au determinat în mare parte președintele țării. Și în acest moment, atât analiștii politici cât și consultanții candidaților români afirmă același lucru: cine va câștiga voturile ungurilor, va ajunge la Cotroceni.

Cei doi prezidențiabili, Kelemen Hunor pentru București și Kelemen Atilla la Mureș, își vor face treaba în stilul caracteristic UDMR. Se vor comporta de parcă ar avea șanse reale de a câștiga prezidențialele. Se vor bate pentru fiecare vot, fiind conștienți de faptul că un rezultat bun în primul tur de scrutin le va da posibilitatea negocierii unor avantaje politice pe plan național. Cele mai importante atuuri ale lor sunt disciplina și consecvența propriului electorat, care, indiferent de condițiile socio-economice își votează proprii lideri.

Kelemen Hunor a fost primul candidat surpriză de după Revoluție al UDMR. Primul care a stopat seria candidaturilor veteranilor. Un om din noua gardă. Tânăr bine pregătit, cunoaște limba română mai bine decât cei de la București. Acestea ar fi atuurile sale. Necunoscut, fără notorietatea lui Frunda sau Marko. Punctele slabe ale candidaturii sale.

Un rezultat bun la aceste alegeri îl va propulsa, posibil chiar, în fruntea Uniunii, atunci când actualul lider va renunța. Îl așteptăm!

Oprescu, inexistent oficial în Mureș

Independentul Sorin Oprescu nu are momentan un șef de campanie oficial în județul Mureș. În schimb s-au vehiculat mai multe nume care ar putea sta în spatele primarului Capitalei. Ovidiu Natea și Cristian Georgescu ar putea fi cei care vor încerca să obțină voturi pentru Oprescu în județ. Primul cu bani și relații politice, al doilea cu experiența câștigată în campaniile electorale conduse în ultimii 10 ani. Amândoi excluși din politica la nivel înalt de venirea lui Alexandru Petru Frătean la conducerea PSD Mureș. Ambii vechi cunoștințe ale lui Oprescu. Cert este că, nici Dinu Socotar de la conservatori, nici Ștefan Someșan de la Spiru Haret, nu s-au înscris la căruța doctorului primar de București.

În mod normal, votanții lui Oprescu în județul Mureș ar trebui să fie străvechea gardă PSD. Cei care au fost îndepărtați de actuala conducere. Cei care nu se regăsesc în persoana lui Mircea Geoană. Pe ei candidatul independent trebuie să-i convingă. Prin ei, poate, va ajunge la Cotroceni.

Soarta liderilor locali depinde exclusiv de numărul de voturi obținute pentru candidatul propriu la președinție.

(A.I.)