Ce ratați!

Din nou, se demonstrează că, echipa care conduce județul, la ora actuală, dă dovadă de lipsă de profesionalism și că Virag Gyorgy, Ioan Togănel și Ioan Vasluianu, chiar dacă au avut multe puncte negre, din când în când, trebuie solicitați pentru a nu ne face de râs, din postura de cel mai sărac și neputincios județ din Transilvania. Din păcate, realitatea demonstrează că județele vecine, Bistrița, Cluj, Sibiu, Harghita, Alba, Brașov ne-au cam luat-o înainte.

Ne-am bucurat atunci când, la prima ședință de Consiliu Județean am văzut la rectificarea bugetară o sumă frumușică repartizată pentru realizarea de proiecte. Este vorba de 5 miliarde de lei, sumă record la acest capitol. Cu toții am zis că aleșii noștri s-au maturizat. Eram siguri că toți cei din administrația județeană sunt conștienți de importanța obținerii și cheltuirii banilor din fonduri europene. Acest lucru a reieșit și din discursul de început al noului președinte al Consiliului Județean Mureș, Lokodi Edit, care se lăuda cu un proiect de anvergură pentru reabilitarea drumurilor județene pe care noi îl pregătim acum. Este vorba de niște fonduri de 5 milioane de euro, din care bugetul nostru trebuie să suporte doar 10%”, declara Lokodi Edit, mândră de faptul că va putea demonstra cât de capabilă este să conducă județul.

Am și felicitat-o pentru fermitatea cu care a condus prima ședință de CJ, în care s-a simțit stăpână pe situație, mai ales după ce i-a “luminat” pe consilieri cu acest minunat prim proiect de anvergură. În câteva zile însă, totul eșuase, iar  nepriceperea își spunea din plin cuvântul. Consiliul Județean nu îndeplinea nici măcar criteriile de eligibilitate ale proiectului.

Program Phare
pentru reabilitarea
drumurilor județene

Europenii au mai plusat încă un miliard și ceva de euro pentru un proiect Phare care se numește “Coeziune Economică și Socială 2004-2006”, disponibil din data de 25 august. Regiunea 7 Centru a primit 16,5 miliarde, respectiv 11,03% din totalul sumei. Din acești bani puteam și noi, județul Mureș, prinde o finanțare de până la 5 milioane de euro pentru reabilitarea unor drumuri județene, care leagă două județe sau cel puțin două drumuri naționale. Prin acest proiect, plus cele 22 de miliarde de lei, cuprinse în rectificarea de buget, tot pentru drumuri județene, puteam reabilita mai mult de jumătate din cei peste 700 de kilometri de DJ.
Iată care era strategia Consiliului Județean, strategie prin care mai apăreau și câteva tronsoane noi. În primul rând era vorba de legătura dintre județele Alba și Bistrița, adică dintre Cecălaca și Sărmășel. De asemenea era cuprins și Drumul
Județean dintre Viforoasa-Miercurea Niraj-Reghin-Batoș care lega DN 15A de județul Bistrița. Un alt drum care la ora actuală este impracticabil și care putea fi reabilitat este cel de pe ruta Sovata-Miercurea Niraj-Târgu Mureș, în ideea ca județul Harghita să aibă un drum de legătură mai scurt cu Aeroportul de la Vidrasău.

Proiect nerealizabil
din cauza CJ

După ce a stabilit planul de bătaie, fără a citi, probabil, nici măcar Ghidul Solicitantului, Lokodi Edit a aflat ditamai de la București că nu sunt îndeplinite criteriile de eligibilitate. Condiția care a dat peste cap tot proiectul, atât de lăudat este aceea ca pe drumurile în cauză să treacă zilnic 1000 de mașini. Ultima măsurătoare de acest gen a avut loc în 2000, atunci când cei de la
CESTRIM au declarat că, pe drumurile cu pricina nu trec nici măcar jumătate din autovehiculele impuse de criteriile de eligibilitate. Astăzi, când aceste drumuri sunt și mai deteriorate, numărul autovehiculelor pe tronsoanele respective este și mai mic.

Directorul Biroului Sapard din cadrul Consiliului Județean, Valer Bățagă, a încercat să minimalizeze gafa, urmată de dezamăgirea lui Lokodi Edit, declarând că proiectul se referă și la reabilitarea infrastructurii, în ce privește zonele turistice. Problema e că la noi în județ, zonele de turism, prevăzute în programul de dezvoltare regională, sunt doar Valea Superioară a Mureșului, Valea Gurghiului și Sovata. Dacă s-ar merge pe această variantă, în proiect ar putea fi incluse doar refacerea drumului de la Gurghiu la Lăpușna și drumul din orașul Sovata până la pârtia de schi, ceea ce ar reduce considerabil suma de bani care putea fi obținută pe prima variantă de proiect.

Alte 40 de miliarde
ar putea fi pierdute

Un alt proiect Sapard din 2002 ar putea fi pierdut din cauza trecerii localității Miercurea Niraj la rangul de oraș. Acest proiect Sapard se referă doar la dezvoltarea așezărilor rurale și constă într-o lucrare de canalizare și o stație de epurare din Miercurea Niraj, în valoare de 40 de miliarde de lei. În 2003, înainte ca Miercurea Niraj să devină oraș, primarul Daszkel Laszlo a primt girul de la șefii CJ că vor garanta cu cei 50% din bani, pentru acest proiect. A început să lucreze, cheltuind până la ora actuală doar pe proiect 1,7 miliarde de lei. A ajuns în faza în care mai are nevoie de avizul Sapard. Între timp parlamentarii, alături de prefectul Ovidiu Natea, președintele de atunci al CJ, Virag Gyorgy, au îndeplinit rapid solicitarea lui Cozmâncă de a face cât mai multe orașe din marile comune ale județelor. Daszkel s-a trezit că o dată cu schimbarea statutului comunei la rang de oraș, proiectul nu se mai aprobă. “Am fost la directorul Sapard, Gheorghiță Corbu, care mi-a spus că el nu poate face nimic, reproșându-mi retoric că de ce ne-a trebuit nouă să devenim oraș”.

Vineri, prefectul Ovidiu Natea, alături de președintele Consiliului Județean, a trimis un memoriu prin care solicită Ministerului Integrării, Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltare Rurală și Agenției Sapard să permită continuarea proiectului.
Cele arătate mai sus sunt gafe care ne costă enorm și sunt făcute, așa cu nu am arătat, de aleșii noștri. Din păcate, noi nu-i putem sancționa decât o dată la 4 ani, prin vot.

“Legat de proiectul Sapard de la Miercurea, azi (vineri) am vorbit cu secretarul de stat și, se pare că, se va rezolva situația”
Ovidiu Natea, prefectul județului

Alexandru Fărcaș, ministrul Integrării Europene

“Sunt 15 localități în țară care au aceeași situație. Cunosc problema și vom încerca să continuăm acele proiecte. Se fac demersuri în acest sens”.

Toate încercările de a afla părerea lui Alexandru Petru Frătean, vicepreședintele Consiliului Județean, au fost zadarnice. Căutat la numărul de mobil 0723 339 992, nu a binevoit să răspundă. Vom consemna punctul lui de vedere într-un număr viitor, dacă bineînțeles va dori să ne facă cunoscută opinia domniei sale în legătura cu acest subiect.