Cei ce au îmbracat camasa mortii (III)

Denumire de pag: File de arhiva
“Putregaiul politic adus din Occident a fost nenorocirea noastra. Timpul ce a trecut ne-a aratat cât de orbi si de slabi erau cei în care noi, ca popor, am crezut. Fara patima si ura, vin si acuz sistemul de guvernare…†                        Tiberiu Hentea

                 – Grupul muresean de rezistenta Grigorescu-Cândea-Voinescu –
Doua grupuri de rezistenta anticomunista. Unul având centrul de actiune în zona Sibiu-Medias-Sighisoara, celalalt în zona Rastolita-Deda-Vatava-Reghin. Ambele grupuri au folosit metode similare de actiune si au actionat aproximativ în aceeasi perioada. Desi în plan teritorial erau situate relativ aproape, nu a existat o minima coordonare a actiunilor desfasurate. Lipsa unitatii de comanda – un principiu eficient de conducere militara -, dar si lipsa unei conspirari depline, a facilitat lichidarea acestora de catre Siguranta statului, devenita ulterior (din august 1948) Securitatea statului. Credinta într-o idee, daruire pentru o cauza si sacrificiul suprem…ramân însa exemple pentru o generatie care înca nu s-a nascut.
“De la cotul Donului, la Aiudâ€
Din lotul “Mures†a facut parte si Tiberiu Hentea, originar din Sibiu. A fost unul dintre cei care a reusit, într-o prima faza, sa se sustraga arestarii. În cartea sa, intitulata “De la Cotul Donului, la Aiudâ€, publicata în 1996, de Editura Gordian din Timisoara, acesta îsi rememoreaza întreaga viata, marcata puternic de razboiul de pe frontul de Est, unde fusese decorat pentru bravura, dar mai ales cei 16 ani de închisoare petrecuti în diferite penitenciare comuniste. Cartea are nu numai o valoare sentimentala, dar si una istorica, în sensul ca anumite amanunte din cuprinsul ei, vin sa confere o nota în plus de veridicitate documentelor istorice, apartinând Sigurantei, respectiv Securitatii muresene. Închisorile prin care a trecut – Gherla, Aiud, Baia Sprie, Cavnic -, iar ulterior domiciliul fortat în lagarul de la Rubla, îi vor oferi ocazia sa cunoasca mari personalitati, printre care Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Ioanid si multi, multi altii. Hentea se nascuse în 1920, la Sibiu si era absolvent al scoalii Comerciale. Intrase de tânar în miscarea legionara fiind arestat de Siguranta, pentru prima data, în 1939 si condamnat la un an de închisoare pentru activitate legionara. Eliberat la scurt timp, va veni si va lucra pentru mai bine de un an de zile, la Târgu Mures, oras în care mama sa avea o casa. Aici, Hentea va cunoaste personalitatile locale ale Miscarii, precum Coriolan Matei, pe avocatul Titus Beu si pe avocatul Iulius Chila. “…am preluat Autogara de autobuze a CFR-ului, relateaza în cartea sa Hentea, loc unde am fost angajat ca sef…Am devenit coordonator al circulatiei autobuzelor în toate directiile si casier. Aveam un salar bun. si în câteva zile m-am acomodat acestui serviciu, care cerea punctualitate, autoritate, corectitudine si calitatea de bun organizator. Toata ziua eram ocupat. Urmaream ziarele, stirile erau tot mai alarmante…â€
Surprins de Diktat, la Târgu Mures  
Foarte sugestiv, Hentea surprinde în cartea sa si zilele care au urmat Diktatului, haosul si mai ales groaza românilor din zona Muresului care se retrageau din fata invadatorilor. “Termenul de evacuare, scrie Hentea, era de 14 zile. Exodul începuse, orice mijloc de transport era folosit, iar pe strazi grupuri de oameni îsi duceau agoniseala spre vagoanele din gara. Camioane cu mobilier, cu copii pe bagaje, se scurgeau pe sosele în coloane nesfârsite. Vite legate de carutele ce-si urmau stapânii faceau decorul sumbru al pribegiei în propria noastra tara…Pâna la 7 Septembrie am stat la post cu mijloacele de transport… Am lichidat toate problemele legate de gestiune, banii au fost varsati la casieria garii, iar biletele, casele de bilete, si mobilierul au fost predate la autogara Turda. În ultimele zile ale sederii mele în Târgu Mures am vazut oameni ucisi pe strazi, magazine pradate…Am vazut oameni scuipati, preoti batjocoriti, trasi de barbi, fete violate în curti de catre derbedei strânsi în cete…Vinovati suntem noi ca nu ne-am impus, ca am dormit pe laurii României Mari. Un deceniu întreg, politicienii nostri nu si-au vazut decât de afaceri, fara a se interesa de viata poporului, care astepta de la ei prosperitatea neamului întreg, nu îmbogatirea lor personala.â€Pe data de 10 septembrie 1940, Tiberiu Hentea se afla la Sibiu, dar la doar patru zile dupa aceea a trebuit sa se prezinte la Bucuresti. Dupa preluarea puterii de catre legionari, a fost numit, pentru scurt timp, comisar ajutor în Politia Capitalei fiind recomandat pentru acest post chiar de Horia Sima, la interventia unui foarte activ si influent grup legionar din zona Sibiului.
Discutiile cu Nicolae Petrascu. În atentia Sigurantei muresene
Tiberiu Hentea n-a facut vreodata un secret din trecutul sau legionar. Nici nu avea cum. Era de mult timp – înca din perioada interbelica – în atentia organelor specializate ale statului român. Urmarind documentele referitoare la persoana sa si nu numai, mi s-a întarit convingerea ca schimbarea de regim a afectat foarte putin baza de date a Sigurantei, care practic a fost preluata aproape integral si exploatata foarte eficient de noul regim ce se instala în România. Cu nr. 2953 –S din 23 iunie 1946, Biroul Sigurantei din Târgu Mures, trimitea Inspectoratului de Politie Cluj, o adresa foarte amanuntita, însotita de mai multe fise – inclusiv cea a lui Hentea – care, prin modul cum era conceputa, surprindea problematica muncii organelor specializate ale statului român, la acel moment. Adresa era conceputa si prezentata “pe probleme†si pe orase, identificând persoanele care prezentau un potential pericol pentru siguranta statului. Practic, erau detaliate patru probleme: “problema sovina maghiaraâ€, “problema germano-hitleristaâ€, “problema legionara†si “problema reactionara românaâ€. În cadrul “problemei legionareâ€, era indicat si Tiberiu Hentea, despre care Siguranta mureseana nota printre altele, “venit de la Sibiuâ€, fiind de asemenea indicati si “stefanescu Florea, venit de la Slatina, Ardelean Benedict de la Predeal si Moldovan Teodor, nou încadrat în problema.†Acestia patru, potrivit documentelor Sigurantei, se adaugau unui numar de alte 6 persoane din Târgu Mures indicati si documentati, ca având activitate legionara. Este foarte probabil ca revenirea lui Hentea la Târgu Mures, imediat dupa razboi sa se fi datorat intentiei conducerii legionare de a reorganiza activitatea Miscarii în aceasta zona si de constituire a unor nuclee de rezistenta armata, având în vedere faptul ca la sfârsitul anului 1944 se prefigura deja posibilitatea comunizarii României. De altfel, în cartea sa, Hentea aminteste faptul ca “întâlnindu-ma cu d-nul comandant Petrascu, am discutat despre aceasta tactica (ideea de rezistenta armata – n.a.) si am fost bucuros când mi-a spus ca va trimite la Tg. Mures pe cineva care se va ocupa special de reorganizarea Miscarii… Desi teritoriul era recucerit de Armata româna, în Tg. Mures, ma aflam izolat, posibilitatile de informare erau mult reduse. De la postul Radio Donau, înca din 1944, aflasem de constituirea guvernului national de la Viena, de catre Horia Sima, de existenta armatei nationale de sub comanda generalului Platon Chirnoaga si eram îndreptatit sa cred ca se va întreprinde o actiunede rezistenta si în tara. Cautam un fir ca sa pot contribui la lupta ce o asteptam…â€
Organizarea grupului si arestarea  
Venit la Târgu Mures la începutul anului 1946, Hentea a intrat în filajul operativ al Sigurantei muresene, institutie aflata la acel moment în plin proces de reorganizare. Hentea, prin cunostintele ce le avea în zona – una dintre acestea fiind si maiorul Florea Milcu, comandantul Cercului Teritorial Mures si nas al sau de casatorie – a contribuit la organizarea si dotarea grupului muresean de rezistenta Grigorescu-Cândea-Voinescu, grup ce urma sa actioneze în zona Rastolita-Deda-Vatava-Reghin. Legat de acest episod, iata ce povesteste Hentea în cartea sa: “…convingându-l pe maiorul Milcu Florea, care îmi era nas la casatorie,….acesta a trimis cu o masina zece paturi, un sac cu malai, zece mantale, zece perechi de cisme, camasi, doua lazi cu grenade si o lada cu cartuse ZB. Eu eram unul din însotitori, pe lânga cel militar. Aveam forme legale de transport, între localitatea Rastolita si Lunca Bradului am fost asteptati de oamenii de legatura, iar în drum ne asteptau cu carutele.†La fel ca Hentea, au mai contribuit si altii, prin relatiile ce le aveau în zona, la înarmarea si dotarea grupului pentru rezistenta de lunga durata, în munti, precum si pentru lupta de gherila ce urma a se desfasura. Însa Siguranta s-a dovedit a fi vigilenta, grupul fiind atent monitorizat si chiar penetrat cu informatori. Arestat pe data de 29 decembrie 1947, Hentea a fost eliberat doua zile mai târziu, la fel cum fusese arestat. Adica, fara nicio explicatie. sase luni mai târziu însa, timp în care Siguranta mureseana strânsese suficiente probe, a urmat arestarea întregului grup. În total, circa 100 de persoane, în circumstantele de acum bine cunoscute. Condamnati la ani grei de închisoare de catre Tribunalul Militar din Cluj, unii vor muri în închisoare, dar cei mai multi vor supravietui. Unii, putini la numar, dar printre care si Tiberiu Hentea, suficient de mult timp pentru a trai si schimbarea de regim din 1989. O palida compensatie morala pentru cei 16 ani petrecuti în închisorile comuniste.