CJAS luată la bani mărunți

Raportul întocmit de Curtea de Conturi, privind activitatea CJAS, a evidențiat faptul că multe din neregulile găsite în anii precedenți au fost corectate. În ceea ce privește activitatea pe anul 2003, controlul Curții de Conturi a scos la iveală mai multe nereguli “dar nu generatoare de pagube”, urmând ca cei de la Casă să rectifice problemele constatate. Scuza celor de la CJAS a fost lipsa de personal ce a determinat o serie de întârzieri de depunere a dosarelor, iar unele abateri au fost cauzate și de unele deficiențe ale Casei Naționale, dar care au fost “sancționate” de Curtea de Conturi.
Întârziere de
1,977 miliarde
Începând din 2004, în urma unui ordin guvernamental, Casele de Asigurări de Sănătate nu mai monitorizează și nu mai încasează direct contribuția agenților economici pentru astfel de asigurări, deoarece s-a considerat că e mai eficient ca Finanțele să monitorizeze îndeplinirea acestor obligații. Predarea acestor agenți la Finanțe precum și toată birocrația aferentă au dus la unele încălcări ale precizărilor unui act normativ (nr.2848/22.01.2004). Astfel, după cum arată raportul întocmit de instituția de control, “declarația de plată a agenților economici și ale persoanelor coasigurate nu sunt prelucrate în evidența operativă și contabilă a Casei concomitent cu depunerea acestora, fapt ce a condus la nereflectarea reală a creanțelor rămase de realizat la finele anului 2003”. Această discrepanță s-a tradus printr-o diferență de 1,977 miliarde de lei între ceea ce s-a înregistrat la Finanțe și ceea ce figura pe hârtie. Cei de la conducerea CJAS explică aceste scăpări ca fiind cauzate de întârzierea unor declarații de plată. “Noi am închis anul, dar ulterior, au venit alte depozite ce au dus la aceste diferențe. Însă am remediat situația și am rectificat la zi sumele”, a spus Anton Rus, directorul economic CJAS.
Decalaje
sancționate
Un alt capitol sancționat de Curtea de Conturi a fost și modul de contabilizare a veniturilor realizate la fondul național unic de asigurări de sănătate, care s-a dovedit a fi mai mult o greșeală a sistemului CNAS, care din păcate este încă lacunar și trebuie îmbunătățit. S-au depistat nereguli în “neînregistrarea în evidența contabilă a tuturor drepturilor constatate pentru care există declarații depuse de contribuabil sau pentru care au fost încheiate acte de control, încălcându-se astfel prevederile ordinului MF 520/2003. Cu alte cuvinte, conform directorului economic al CJAS, aceste probleme au fost cauzate tot în urma unor întârzieri. “Casa a justificat această neregulă prin lipsa de personal, așa că dosarele au fost depuse cu întârziere. Înregistrarea cronologică a extraselor de cont trebuia făcută zilnic. Fiind decalaje de două-trei zile, cei de la CJAS nu reușeau să înregistreze în timp util documentele. Este mai mult o deficiență a Casei centrale”, a fost declarația dată de directorul de la Curtea de Conturi, Viorel Nuț Florea.
Compromisuri inutile
O problemă spinoasă pentru CJAS, a fost luarea măsurilor de verificare a agenților economici, dacă aceștia au respectat convențiile încheiate cu Casa, pentru a beneficia de unele înlesniri la plată (astfel de contracte se semnează de obicei cu agenții problematici, care nu respectă termenele de achitare a datoriilor către CJAS, o metodă de compromis, în sensul că agenții economici se angajează să plătească eșalonat sau chiar sunt scutiți de majorări și penalizări). Conducerea CJAS afirmă faptul că, verificarea acestor agenți este destul de grea, mai ales că numărul lor total este de aproximativ 20 de mii, iar munca de teren necesită timp. “Rezultate și situații reale putem obține numai dacă ne deplasăm la fața locului și constatăm situația, cu actele în mână. În plus, ne axăm mai mult pe verificarea agenților mari, a căror contribuție la fondul CAS este de ordinul miliardelor, pentru că aici se simte diferența de bani. Verificăm și ceilalți agenți, dar cei care contribuie cu sume mari la fond sunt luați în colimator. E și normal”, a declarat directorul economic al CJAS.
“Ce să
executăm?”
Un alt capitol problematic pentru CJAS a fost și “aplicarea succesivă și concomitentă a procedurii de executare silită a persoanelor fizice ce desfășoară activități independente și a debitorilor, persoane juridice, prin aplicarea de sechestru asiguratorilor asupra bunurilor mobile și imobile”. “Dar ce să execuți, pentru că acești agenți nu au nimic? Nu avem ce sechestra. Eventual să le blocăm contul din bancă, dacă au așa ceva”, a fost de părere Csiki Zsuzsana, director general CJAS. De asemenea, conducerea CJAS, afirmă faptul că legea, în această privință, este lacunară și “chiar dacă poți să execuți banii din conturi, înstrăinarea de bunuri e un proces mai dificil. Spre exemplu, de bunurile personale nu te poți atinge, numai de cele care figurează pe firmă și astea după procese.”
Chiar dacă managementul CJAS s-a îmbunătățit în ultimul timp, cei de la Curtea de Conturi susțin faptul că “față de alte instituții similare din țară, CJAS Mureș este la nivel mediu, dar se mai pot face diferite lucrări sau îmbunătățiri pentru buna funcționare a sănătății.” Rămâne de văzut dacă raportul Curții de Conturi pentru anul 2004 va fi mai bun, sau dacă cei de la Casă au dat-o în bară.

Valoarea totală a facilităților acordate de CJAS agenților economici se ridică la 71 de miliarde de lei. Înlesnirile aprobate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate privind eșalonările de plată au fost de 37,9 miliarde de lei, pentru amânare de plată 9 miliarde de lei, iar pentru scutirile de plată, 7 miliarde de lei. CJAS a acordat eșalonări de 10,8 miliarde de lei, 3,4 miliarde de lei pentru amânări și pentru scutiri 2,6 miliarde de lei.