Uncategorized

Constantin C. Giurescu in arhivele muresene

Trei generatii de istorici. Fiu al istoricului Constantin Giurescu si tata al istoricului Dinu C. Giurescu, Constantin C. Giurescu a fost la randul sau un eminent istoric si profesor la Universitatea din Bucuresti. Atras de politica, profesorul Giurescu a fost pe rand deputat liberal (1932-1933), rezident regal (1939) si ulterior ministru in FRN (Frontul Renasterii Nationale) intre anii 1939-1940. Actiunile sale ca ministru in FRN sunt bine oglindite si in arhivele muresene. Insa aceasta activitate dinamica l-a adus pe profesorul Giurescu in atentia serviciilor speciale pe cale de comunizare.

Autor al unor remarcabile lucrari de istorie moderna, profesorul Constantin C. Giurescu (1901-1977), membru al Academiei Romane, s-a impus posteritatii prin lucrari de mare cuprindere intelectuala dintre care se impun atentiei in mod deosebit “Legiuirea lui Caragea, un anteproiect necunoscut” (1923), “Istoria romanilor” , vol. I-II, “Principatele Romane la inceputul sec. al XIX-lea” (1957), “Istoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri si pana in zilele noastre” (1966), “Contributii la studiul originilor si dezvoltarea burgheziei romane pana la 1848” (1972).

Modele

Inspirat in parte de dictatura lui Mussolini si Hitler, Carol al II-lea a instaurat la 10 februarie 1938 o dictatura personala originala. El a preluat puterea in Romania cu complicitatea tacita a partidelor politice traditionale manevrate discret din umbra de el si de camarila sa, partide care se dovedi­sera incapabile sa mai gestioneze în mod corespunzator guvernarea tarii. Conceput ca un partid-stat la nivelul întregii tari si structurat pe o componenta militara, FRN a fost un hi­brid nereusit care a încercat sa suplineasca nevoia de siguranta social-economica si nationala într-un moment politic dificil. Teoretic Carol detinea puterea suprema si adoptase chiar numeroase însemne fasciste pentru FRN: uniforme speciale, ceremonii, lozinci, pâna si salutul. Putini le luau însa în serios. Ideile promovate cu asiduitate de catre FRN i-au sedus si pe unii oameni poli­tici mureseni. Altii insa s-au înregimentat din oportunism. Câtiva ani mai târziu, in timpul regimului comunist, multI dintre cei care intrasera candva in FRN aveau sa plateasca scump aceasta “ratacire” , în timp ce fostul Rege Carol al II-lea îsi traia linistit ultimii ani la Estoril, în Portugalia, alaturi de metresa sa Elena Lupescu. Partidul politic care trebuia sa gireze guvernarea, FRN, a fost încropit în graba din toti cei dispusi la compromisuri mai mari sau mai mici, carieristi sau pur si simplu, oameni politici proveniti din diferite partide. FRN se dorea a fi si o replica la Miscarea Legionara, pe care el, Carol al II-lea, încercase sa si-o subordoneze, dar pentru ca nu reusise o scosese în afara legii. Documentele existente în arhivele muresene sunt deosebit de interesante pentru ca ele ne releva nu numai modul de organizare al FRN în teritoriu, propaganda desfasurata de ace­sta pentru atragerea de noi membri, dar ele reflecta în primul rând o stare de spirit do­minanta.

O dictatura originala sau altfel spus “Made in Romania”

Structurate dupa model militar, Garzile Nationale ale FRN au ajuns pâna acolo încât si-au creat un organ propriu de informatii, la fel cum aveau si un serviciu de propaganda, unul de organizare-mobilizare si un serviciu de personal. Structuri care practic dublau sau chiar triplau pe cele existente la momentul respectiv la nivelul Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne. Pentru componenta militara a FRN, cadrele de conducere proveneau în cea mai mare parte din cadre de rezerva, dar la nivelul conducerii centrale existau cadre active detasate din M.Ap.N. si din M.I. Deosebit de interesante sunt fisele individuale întocmite de serviciul personal de la nivelul judetelor si destinate a fi studiate si avizate de serviciul de informatii pentru persoanele propozabile a îndeplini functii de conducere în cadrul FRN. Spre exemplu, fisa personala a lui Cipariu T. Matei, capitan în rezerva (un descendent al marelui corifeu al Scolii Ardelene, Timotei Cipariu – n.a.), devenit la un moment dat comandantul Garzii Nationale a FRN Târnava Mica contine amanunte detaliate care practic puteau reconstitui viata profesionala si personala a celui mentionat anterior. Serviciul propagandei, o alta componenta a FRN, era interesat de mentinerea unei stari de spirit corespunzatoare în conditiile în care din exteriorul tarii parveneau tot mai multe semnale de îngrijorare. “Va rugam, se mentiona în adresa nr.1158 din 7 septembrie 1939, trimisa de Comandamentul Garzilor FRN catre structura locala Tarnava Mica a FRN, sa intensificati la maxim propaganda de linistire a spiritelor…Satenii sa-si continue muncile agricole, iar culesul porumbului sa nu se faca înainte de a fi copt…”

Sursa “Argus” informeaza…

“Am onoarea a va face cunoscut ca dl. general (Paul Georgescu, cdt. Garzii Nationale a FRN – n.a.) a dispus ca întreaga corespondenta….- se mentiona în adresa cu nr. 19 din 1939 trimisa catre toate Garzile FRN din teritoriu – sa se încheie cu formula Sanatate. Rog luati masuri sa transmiteti aceasta dispozitiune si domnilor comandanti de judete”. Adresa de era semnata de seful de stat major a Garzilor FRN si contrasemnata de luare la cunostinta de colonelul Domsa, comandantul tinutului Mures. Acelasi comandant a simtit nevoia sa intervina, precizand printr-un ordin care nu lasa loc nici unei interpretari: “Garzile Nationale sunt si ramân complet independente de orice amestec nu numai al Prefectului, ci si al oricarei autoritati locale”, se mentiona în respectivul ordin. Vizita in zona Muresului din toamna anului 1939 a lui Constantin C. Giurescu e reflectata si ea de cateva adrese aflate la Directia Mures a Arhivelor Nationale. “Cu onoare, scria intr-una din acestea, va facem cunoscut ca dl. ministru al FRN a hotarât o serie de manifestari publice în orasele de resedinta ale tinuturilor. Aceste manifestari organizate de FRN si puse sub egida sa, urmaresc:

1) Un prim contact al domnului ministru Constantin C. Giurescu cu autoritatile si masele populare;

2) Talmacirea programului FRN, reali­za­rile acestui regim si cele de viitor ale Ministerului FRN;

3) Verificarea la fata locului a gradului de penetratiune a ideologiei FRN;

In 1947, la sapte ani dupa ce fusese ministru FRN, profesorul Giurescu era atent supravegheat de Siguranta si incadrat informativ cu agenti ai serviciului si surse din anturajul sau. “In prezent, specifica sursa “Argus”, profesorul Giurescu, desi a fost epurat din invatamant, continua sa fie deputat si cercurile politice gasesc acest fapt ca paradoxal. Se vorbeste ca epurarea se datoreste intervenetiei directe a profesorului Nistor, care intentioneaza sa duca actiunea mai departe pana la chiar excluderea sa din Parlament. Dl. Ministru Tatarescu va fi pus astfel in situatia sa renunte la personalitatea prof. Giurescu si eventual sa pronunte excluderea sa din partid…” De aici incolo, pentru marele profesor si istoric, a inceput calvarul…

Nicolae BALINT

nicolae_balint@yahoo.com

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close