Craniul “Fiului Stelelor”

Dovada existenţei extratereştrilor

Una dintre cele mai răspândite legende din America Centrală şi de Sud este cea a “fiinţelor din stele”. Legenda spune că timp de multe secole, Pământul a fost vizitat de creaturi cereşti care se împreunau cu femeile oamenilor. Un cercetător american susţine că a găsit dovada care adevereşte miturile amerindiene: un craniu neobişnuit care ar aparţine unui hibrid extraterestru.                                                                                                                                                                                                               
Povestea craniului începe în 1933, când părinţii adoptivi din Statele Unite ai unei fete de origine mexicană au mers în vizită la rudele acesteia, aflate într-un sat de munte din regiunea Chihuahua. Zona era împânzită de peşteri şi mine în care nu se putea intra, din cauza unor tabuuri locale. Neştiind nimic despre aceste interdicţii, tânăra a pătruns într-o mină, unde a făcut o descoperire uimitoare. Pe jos zăcea un schelet uman, iar din pământ se iţeau nişte falange descărnate care strângeau degetele scheletului. Fata a început să sape şi a dat de un alt schelet, cu dimensiuni mai mici şi cu un craniu extrem de ciudat. Tînăra a luat ţeasta şi a dus-o în America, unde a păstrat-o până la moartea ei. După ce a trecut prin mai multe mâini, craniul a ajuns în cele din urmă în posesia lui Lloyd Pie, un cercetător interesat de originea vieţii umane. Izbit de aspectul relicvei, Pie a demarat o serie de investigaţii, ajungând în cele din urmă la concluzia că este vorba de “cel mai important artefact osos de pe Pământ, dovada existenţei extratereştrilor”.

Ce este?

Mai întâi, cercetătorul american a încercat să afle dacă forma craniului se datorează unei malformaţii congenitale sau unui procedeu deliberat de deformare.
El a descoperit că orbitele, tâmplele, sinusurile, fruntea, oasele parietale şi occipitale, greutatea şi volumul craniului prezintă o serie de caracteristici care nu pot fi considerate umane. Teza malformaţiei a fost respinsă, mai ales după ce testarea cu Carbon 14 a dovedit că tigva are o vechime de 900 de ani. Potrivit lui Pie, “în cazul diformităţilor craniului uman, > înseamnă foarte mult. Se ştie cât de fragili sunt noii-născuţi. Orice problemă în zona capului, sediul proceselor esenţiale ale vieţii, echivalează cu o condamnare la moarte. În zone izolate precum cea în care a fost găsit copilul, practica omorârii la naştere a celor malformaţi era obişnuită. Nu există nici o cale prin care copilul ar fi putut supravieţui primei zile, ori acesta a trăit mai mulţi ani. Ştim acest lucru din analiza unei bucăţi de maxilar care a fost găsită alături de craniu. Cei doi dinţi de pe maxilar prezinta urme clare de mestecare. În plus, oasele craniului sunt bine sudate, fapt ce indică o vârstă mai mare de trei ani. Cum dinţii de sugar dispar până la vârsta de şase ani, putem trage concluzia că băiatul avea cam 5-6 ani când a murit”.  
Pie a respins şi teza deformării deliberate a craniului. Acesta nu este nici alungit, nici conic, cum se întâmplă în cazul procedeelor de bandajare practicate de anumite triburi din America Centrală. Cercetătorul american susţine că în astfel de situaţii, osul prezintă o netezime artificială, lucru neîntâlnit la craniul hibridului extraterestru. Savantul spune că “osul frontal, sfenoid, temporal, parietal şi cel occipital sunt reconfigurate în forme nemaîntâlnite până acum. Craniul este surprinzător de simetric şi frumos în felul său ciudat.”
În plus, craniul prezintă şi alte ciudăţenii. Orbitele ochilor sunt extrem de neregulate şi se află la mai puţin de jumătate din adâncimea orbitelor omeneşti. Mai mult, acestea sunt aşezate oblic şi mult mai jos decât poziţia normală. De asemenea, densitatea craniului este cu 40 la sută mai mică decât cea obişnuită. Cercetătorul american spune că oricât de asimetric sau deformat ar fi un craniu uman, densitatea osului nu ar avea de suferit. Cea mai surprinzătoare este însă diferenţa faţă de volumul unui craniu uman. În mod normal, creierul unui om adult este de aproximativ 1400 de centimetri cubi. Craniul copilului de 5 ani adăpostea însă un creier de 1600 de centimetri cubi.

Ceva mai rău decât moartea…
 
În aceste condiţii, Pie susţine că singura explicaţie valabilă pentru existenţa craniului este originea extraterestră a acestuia. Cercetătorul american s-a deplasat în nordul Mexicului, zona în care a fost descoperit craniul şi în care abundă legendele despre aşa-numiţii “fii ai stelelor”. Băştinaşii i-au spus lui Pie că în urmă cu sute de ani, fiinţe cu aspect straniu obişnuiau să coboare din cer pentru a se împerechea cu femei din sate izolate. Hibrizii rezultaţi semănau mult cu oamenii, iar mamelor li se permitea să-i crească până la vârsta de 5-8 ani. Femeile erau ajutate de ceilalţi săteni, care îi considerau pe “copiii stelelelor” o mare binecuvântare. După o vreme, extratreştrii se întorceau pe Pământ şi îşi luau acasă odraslele. Pie crede că este uşor de imaginat un scenariu în care mama a refuzat să-şi înapoieze copilul: “În loc să renunţe la el, l-a dus în mină, l-a omorît şi apoi l-a îngropat aproape de suprafaţă. În timp ce îl ţinea de o mână, a luat otravă şi s-a întins lângă copil. Pentru mulţi, pare o soluţie extremă. Se poate însă ca femeia să fi aflat că ceea ce îl aştepta pe copil la întoarcerea acasă ar fi fost mult mai rău decât moartea.”