Crima cu premeditare

Falsificarea documentelor de transport, ocuparea ilegala a unor locuinte apartinând particularilor, confiscari abuzive, folosirea armamentului din dotare în conditii neregulamentare, sunt doar câteva dintre cele mai frecvente si marunte abuzuri comise in deceniul sase de lucratorii aparatului represiv din România si implicit de cei din judetul Mures. Iar de aici si pana la crima n-a mai fost decat un pas. Una dintre acestea a fost si cea comisa in 1964 in fata Restaurantului “Litoral” din Targu-Mures.

De cele mai multe ori trecute cu vederea, adica tolerate cu “voie de sus”, abuzurile se înmultisera într-o asemenea masura la sfarsitul deceniului sase încât pâna si mai marii din Securitate, Procuratura si Militie au fost nevoiti la un moment dat sa ia atitudine împotriva celor care le comiteau. Abuzurile, dincolo de faptul ca reflectau slaba calitate umana si profesionala a celor ce le savârsisera, prefigurau de fapt nasterea unei noi categorii sociale cu o noua mentalitate. Se nastea un nou tip de “stapân”, cel caruia, în numele imperativului “luptei de clasa” îi era permis orice.

Scoala putina…

pretentii mari

Scolarizarea precara a cadrelor MAI din anii ’50 a fost una din cauzele acestei stari de fapt. Selectia cadrelor se facea pe criterii de origine sociala si atasament fata de cauza clasei muncitoare fara a se avea în vedere aptitudinile candidatilor si nici ciclul scolar absolvit de acestia, astfel încât la un moment dat s-a ajuns la situatia hilara în care, într-o promotie de cadre MAI din anii ’50 (cursuri scurte sau lungi), chiar daca primeau acelasi grad militar, puteau fi întâlniti subofiteri sau ofiteri cu patru clase primare, dar si cu gimnaziul – si mai rar – cu liceul absolvit. Competenta, dar si moralitatea multora dintre ei era îndoielnica. La inceputul deceniului sase cel mai frecvent abuz comis de unele cadre de Securitate si Militie din Mures a fost ocuparea abuziva a locuintelor unor particulari.

De la mici si “nevinovate” abuzuri…

“Majoritatea abuzurilor le fac tovarasii militieni…”, scria generalul locotenent Alexandru Draghici, ministrul Afacerilor Interne al Republicii Populare Române într-o nota informativa cu caracter intern difuzata la nivelul unitatilor din subordine, în iunie 1955. În cuprinsul acesteia se arata faptul ca în urma controalelor facute pe CFR de catre Directia Financiara din Ministerul Afacerilor Interne, pe o singura regionala – regionala Brasov – într-o singura saptamâna au fost constatate, citez: “o serie de nereguli si abuzuri din partea cadrelor Ministerului Afacerilor Interne, atât în ceea ce priveste manipularea, cât si utilizarea documentelor de transport pe CFR”. În cuprinsul aceleiasi note informative era prezentata o situatie statistica aratându-se faptul ca atât cadre din MAI, cât si soldati si gradati din acelasi minister recurgeau deseori, atât la refuzul de a se legitima atunci când li se cerea acest lucru de catre organele de control, cât si la amenintari cu arma, substituirea de indentitate, fapt care le permitea sa calatoreasca cu alte documente de transport, dar si la falsificarea sau chiar vânzarea acestor documente. Ministrul Draghici mai arata: “Majoritatea abaterilor le fac Tovarasii militieni care se urca înarmati în tren, fara nici un fel de documente de transport, nu se legitimeaza si în unele cazuri nici în fata organelor de control MAI, cautând sa intimideze prin calitatea pe care o au si accentuând pe faptul ca sunt înarmati”.

…la altele

mai mari…

Spre exemplu, Popa Maria, domiciliata în Târgu-Mures, str. Varosmarty, nr. 34 facea o plângere în anul 1954 la Procuratura Militara contra organelor de Securitate aratând ca acestea ar fi ridicat din locuinta ei cu ocazia unei perchizitii un aparat de radio si o masina de scris. La scurt timp, Popa Maria si-a retras plângerea. La fel a procedat si farmacistul Teodor Alexandru, domiciliat în Târgu-Mures, str. Stefan cel Mare, nr. 22 care a sesizat Procuratura Militara în anul 1954 asupra faptului ca slt. de militie Raceanu Teodor si lt. de securitate Gheorghe Emanoil i-ar fi ocupat abuziv o camera. Si el si-a retras însa la scurt timp plângerea facuta. Janosy Iolanda, functionara la Banca de Stat, filiala din Târgu-Mures, domiciliata pe strada Harghitei, nr. 6, îl reclama în martie 1955 pe sergentul de securitate Blaga Simion ca a ocupat abuziv, o camera din casa mamei sale. Acesta avusese concursul superiorului sau, locotenentul Onet. Daniel Stefan, din Târgu-Mures, strada Spitalului Vechi, nr. 3, reclama tot în martie 1955, faptul ca locotenentul Stoica a ocupat abuziv o camera din locuinta mamei sale. Asztalos Maria din Târgu-Mures, de pe strada Kemeny Zsigmond, nr. 22, depunea o plângere în acelasi martie ’55 la Procuratura Militara din Târgu-Mures reclamandu-l pe locotenentul Gheorghe Costea ca i-a ocupat abuziv o camera din locuinta. Ca o caracteristica generala, “pretentiile” celor care în anii ’50 ocupau abuziv anumite locuinte, camere din locuinte mai mari sau dependinte tinând de acestea erau inca destul de modeste. Pretentiile lor aveau însa sa creasca în timp, pe masura ce acestia aveau sa urce în grad si în functii, deci în ierarhia aparatului comunist.

…si tot mai mari

La sfarsitul deceniului sase abuzurile celor din MAI devenisera de notorietate, dar si o practica curenta ce nu mai putea fi stopata cu una cu doua chiar daca s-ar fi actionat cu fermitate din partea factorilor de raspundere. Fusese tolerata de prea mult timp si devenise deja o obisnuinta. Spre exemplu, Terna Vasile, impiegat de miscare care locuia in comuna Batos, il reclama pe seful de post din localitate ca in vara anului 1959 a venit sa-l aresteze fara mandat si ca a scos pistolul amenintandu-l. In acelasi an, Cacula Danila din Ideciul de Sus facea un denunt impotriva plutonierului de militie Pricop Dumitru si a plutonierului Tincu Ioan de la postul de politie Petelea pentru abuz (a fost batut in timp ce venea in vizita la rude). Pe data de 25 august 1959 Anghel Petru din Balauseri facea si el o plangere contra plutonierului de militie Ujfalvi Ludovic ca l-a batut cu pumnii si picioarele fara niciun motiv. Marcu Vasile, gestionar la bufetul “Muresul” din Targu-Mures, a sesizat Procuratura, tot in cursul anului 1959, pentru ca a fost dus la Securitate de sergentul Heja Iosif – aflat in stare de ebrietate – si batut pe rand de sergentul Heja, sergentul Deak Martin, locotenentul de securitate Serban Tiberiu si sublocotenetul de securitate Toth Eugen. Marcu nu s-a mai putut deplasa acasa si a trebuit spitalizat, iar apoi a intrat in concediu medical. “Cand am ajuns pe langa casa tovarasului Buta, isi incepea reclamatia Ghidiu Ilie din Comuna Deda, cineva mi-a aruncat lanterna in fata si atunci am auzit glasul tovarasului sergent major Pop care a spus “El este!” …m-au prins de amandoua mainile tov. sg.maj. cu un tovaras de la Comitetul Raional UTM si cu un tovaras de la Securitatea din Toplita si au inceput a ma lovi cu pumnii in cap… Am primit cel putin in jur de 200 de pumni de la cei trei tovarasi…”

“In urma mea sergentul major de la militia Dumbrava a scos membrul…”

Dezaxati sau doar niste canalii ordinare? Citind reclamatiile cetatenilor din anul 1959 nu-ti poti reprima aceasta intrebare deloc academica, dar cat se poate de fireasca. H.G. din comuna Bozont, raionul Sfantu Gheorghe reclama Procuraturii faptul ca seful postului de militie din localitate, in lipsa sa de la domiciliu si sub amenintarea pistolului ii violase sotia in repetate randuri. Un fapt oarecum asemanator il reclama si cetateanul V.L. din satul Morareni, comuna Rusii-Munti. “In ziua de 9 decembrie 1958, scria acesta, s-a introdus in locuinta mea pe la ora 19.00 sergentul major Popa Nicolae, seful de post din comuna Rusii-Munti si seful de post a com. Dumbrava, sergentul major Paraschiv Dumitru stiind ca am vin proprietate personala… in urma mea, dupa ce am plecat sa controlez paza obsteasca (cei doi il trimisesera – n.a.), sergentul major de la milita Dumbrava a scos membrul umbland dupa sotia mea si prindea si pe fata mea in etate de 13 ani, tot cu membrul scos…” Nu li s-a intamplat nimic, au fost doar “admonestati” parinteste de superiorii lor.

Procuratura – o “umbrela” protectoare pentru abuzurile MAI

Procuratura Militara însasi s-a vazut – nu de putine ori – în situatia de a interveni pentru a limita aceste abuzuri. Prin ordinul circular nr. 01140 din 19.05.1956, Procuratura Militara a Regiunii a 3-a Militare Cluj atragea atentia Procuraturilor Militare din subordine (Oradea, Baia Mare, Târgu-Mures, Timisoara, Stalin – Brasov) sa prelucreze masurile ce se impun pentru a limita abuzurile militarilor din MAI. “…procurorii militari, se arata în cuprinsul ordinului, trebuie sa tina o sedinta cu comandantii Directiei Regionale a MAI si cu responsabilul Sectiei Administrative a Comitetului Regional PMR în care sa se analizeze abuzurile savârsite de cadrele de securitate si militie”. Nu de putine ori însa, Procuratura Militara s-a dovedit o “umbrela” salvatoare pentru abuzurile comise de cei din MAI. Spre exemplu, în perioada 01.01. 1957-01.09.1957, Procuratura Militara Principala Târgu-Mures a dat ordonanta de refuzare a pornirii procesului penal în 16 cauze, toate acestea referindu-se fie la cercetare abuziva, fie la retinere illegala sau chiar la vatamare corporala grava a celor retinuti si cercetati de organele MAI. Cele mai grave însa – dar mai putin cunoscute la vremea aceea – erau abuzurile comise în timpul anchetelor desfasurate de Securitate împotriva celor considerati periculosi pentru stabilitatea regimului comunist.

Crima de la “Litoral”

Au fost situatii în care gravitatea abuzurilor comise de organele MAI au determinat o reactie mult mai ferma intrucat abuzurile nu mai puteau fi musamalizate. Kalanyos Miklos, Deme Agnes (gravida în luna a VII-a) si Kalanyos Virag îl reclamau în 1959 pe slt. de militie Laszlo Arpad pentru retinere si cercetare abuziva. În 1960, sotia numitului Cucu Alexandru sesiza Procuraturii Militare Târgu-Mures faptul ca sotul ei, în timp ce se afla retinut pentru cercetari în ancheta Securitatii din Târgu-Mures pentru presupuse activitati contrarevolutionare ar fi fost determinat sa se sinucida de catre lt. de securitate Harmati Adalbert. Un alt cetatean, Nagy Iuliu, aflat in Penitenciarul Targu-Mures, a incetat din viata pe data de 7 iunie 1964 dupa ce cu cateva zile inainte fusese cercetat de catre locotenentul Burian de la Militia Targu-Mures. Pe data de 4 august 1963, Tamas Iosif, subofiter de militie in Iernut l-a impuscat mortal pe ospatarul Stoica Vasile in timp ce acesta servea la restaurantul din localitate. O crima cu premeditare a fost insa pusa la cale de fratii Tiproc, din care unul era locotenet de Militie la Targu-Mures. Despre ce era vorba? Pe fondul unor altercatii mai vechi intre locotenentul de militie Tiproc Ioan si ospatarul Bako Martin de la restaurantul “Litoral” din Targu-Mures, in noaptea de 21spre 22 aprilie 1964, dupa inchiderea restaurantului, locotenentul impreuna cu fratele sau l-au asteptat pe ospatar chiar in fata acestuia si l-au batut aproape o ora pana ce ospatarul a decedat. Apoi au plecat acasa, fiind arestati abia a doua zi. Crima devenise la un moment dat “un exercitiu” pentru rudimentarii lucratori din MAI, dar calaii nu mai puteau fi acoperiti la nesfarsit… nici chiar de cei care pana atunci le fusera complici de potlogarii.

“Tovarasi! Fiecare meserias, fiecare doctor, oricine are o unealta, se ingrijeste de ea… daca frizerul are ca unealta briciul, noi avem oamenii, si inca oameni vii! Asta inseamna ca trebuie sa avem grija de ei, sa le dam instructiuni, sa le aratam linia partidului. Nu asa, gata, ii iei si-i umpli de vanatai! Daca un dulgher isi strica strungul ce mai mananca maine? Asa ne invata pe noi partidul?”

(Din cuvantul generalului de securitate Gheorghe Pintilie adresat in 1950 lucratorilor din aparat, exasperat chiar si el de gravitatea si frecventa abuzurilor comise de subordonati)

Mureseni asasinati de Securitate – o lista incompleta

1. Astalos Stefan, 25 de ani, din Târgu-Mures, ucis în 1960 în lagarul de la Periprava ;

2. Baciu Aurel, nascut în 1886, avocat din Târgu-Mures, ucis în 1954 în închisoarea de la Sighet ;

3. Banu Stelian, functionar din Sângeorgiu de Padure, 55 de ani, ucis în 1953 la închisoarea Aiud;

4. Beu Titus, avocat din Târgu-Mures, 45 de ani, ucis în 1952 la Aiud ;

5. Bihoreanu Viorel, taran, din Papiu Ilarian, ucis în 1950 la sediul Securitatii din Târgu-Mures ;

6. Bors Stefan, agricultor din Caluseri, 23 de ani, omorât în 1947 la Aiud ;

7. Brustur Remus, primar din Lechinta, 66 de ani, omorât în 1949 de Securitate ;

8. Cengher Eugen, economist din Rastolita, 40 de ani, împuscat în 1948 de Securitate la Rastolita ;

9. Cioban Gheorghe, student, din Nazna, ucis în 1950 la Târgu Ocna ;

10. Circa Alexandru, preot din Ogra, 57 de ani, ucis în 1953 la Aiud ;

11. Comsa Ioan, din Târgu-Mures, ucis în trenul duba în 1958 în drum spre Mislea ;

12. Crisan Eugen, muncitor, din Ocna Mures, împuscat în 1953 de Securitatea Cluj ;

13. Crisan Ioan, învatator din Filea, împuscat în 1948 de Securitatea Cluj ;

14. Faliboga Ioan, învatator din Târgu-Mures, ucis în 1964 la Gherla ;

15. Gilda Iuliu, avocat din Târgu-Mures, 58 de ani, ucis în 1950 la Aiud ;

16. Galea Ion, student originar din Bahnea, 31 de ani, executat în 1953 la Jilava ;

17. Grama Ioan, doctor în istorie-teologie, 40 de ani, originar din Serbeni, ucis în 1950 la Ocnele Mari ;

18. Grigorescu Alexandra, ofiter, 32 de ani, ucis în 1949 de Securitate la Rastolita ;

19. Hacuta Maxim, rotar, 32 de ani, din Sângeorgiu de Mures, asasinat în 1947 la Aiud ;

20. Ignat Vasile, învatator din Bogata, 28 de ani, ucis în 1950 la Aiud ;

21. Ihut Traian, taran din Bistra, împuscat în 1950 ;

22. Kantor Ion, notar din Dumbravioara, 50 de ani, ucis în 1947 la Aiud ;

23. Kiss Istvan, din Vargata, împuscat în 1950 de Securitate la Vadu ;

24. Kugler Gheorghe, functionar din Reghin, 25 de ani, ucis în 1948 la Aiud ;

25. Lalut Remus, proprietar din Orosia, 42 de ani, împuscat în 1950 de Securitate

26. Moldovan Alexandru, functionar din Târgu-Mures, 37 de ani, ucis în 1953 la Aiud ;

27. Nagy Lazslo, din Sântana, 37 de ani, împuscat în 1950 de Securitate ;

28. Santa Iosif, învatator din Neaua, 53 de ani, împuscat în 1949 de Securitate ;

29. Pantea Grigore, inginer din Reghin, 27 de ani, ucis în 1950 la Aiud ;

30. Tântaru Ion, din Târnaveni, mort în 1948 la Blaj în timpul anchetei ;

Nicolae BALINT