Cum vede Mureșul inițiativa lui Băsescu de modificare a legii fundamentale. Revizuim Constituția cân

Pe 14 ianuarie 2009, Președintele Traian Băsescu a prezentat Raportul Comisiei Prezidențiale de Analiză a regimului Politic și Constituțional din România, Raport intitulat „Pentru Consolidarea Statului de Drept”. Comisia Prezidențială a fost alcătuită din specialiști în drept, rolul său fiind de a realiza, pe de o parte o analiză a stării de fapt, cu accent pe acele blocaje și limitări de natură a slăbi eficacitatea guvernării. Comisia și-a desfășurat activitatea în toamna anului trecut dar președintele Băsescu a amânat prezentarea raportului prentru a nu influența alegerile parlamentare. Raportul nu este gândit ca un „proiect de constituție”, ci ca o sumă de reflecții și remedii instituționale.

Din raportul Comisiei, președintele Băsescu a extras soluțiile care corespund viziunii sale. „Luând în seamă diversele elemente propuse, le-am selectat pe cele care corespund viziunii mele. Insist asupra faptului că raportul este suficient de consistent pentru a îngădui altor politicieni, partidelor politice, cetățenilor să îmbrățișeze alte soluții decât cele pentru care eu optez. Fiecare este liber să se inspire din Raport.”, a declarat președintele în discursul susținut cu ocazia prezentării raportului.

Să se revizuiască, dar cu atenție

Reacțiile la propunerile președintelui au fost variate, atât din partea oamenilor politici cât și a juriștilor. Toți cei cu care am discutat au apreciat ca fiind necesară revizuirea Constituției, dar au considerat că aceasta trebuie făcută cu multă atenție.

„Înainte de toate Constituția, fiind lege fundamentală și fiind un act normativ care trebuie să se bucure de cea mai mare stabilitate în stat, trebuie multă grijă și foarte multe rezerve atunci când o modificăm.”, ne-a declarat Ioan Sabău Pop. Alexandru Petre, profesor asociat în cadrul Universita degli Studi di Roma, a împărtășit punctul de vedere exprimat de Sabău. „Am văzut Raportul Comisiei Prezidențiale și declarațiile domnului președinte Băsescu. Ca teoretician al dreptului pot să vă spun următoarele cu privire la aceste propuneri. În primul rând, revizuirea actului fundamental al unui stat presupune o muncă atentă de analiză a modificărilor ce se doresc. În 2003 la ultima revizuire s-a făcut o muncă superficială din acest punct de vedere și s-a văzut, pe parcurs că au apărut probleme și blocaje constituționale.”, ne-a precizat acesta.

Tabăra circumspecților

De cealaltă parte, liderul UDMR Kellemen Atilla consideră că nu este momentul pentru o asemenea revizuire: „Pentru a modifica Constituția trebuie să avem o perioadă de liniște, de construcție nu una de criză ca acum.” Părerea sa este împărtășită parțial și de Valentin Precup: „Teoretic este posibil să se facă o revizuire anul acesta însă nu știu dacă ar fi binevenită ținând cont că este inițiativa președintelui și anul acesta avem alegeri prezidențiale. S-ar putea considera că ar avea un interes personal în virtutea unui nou mandat.”, a declarat acesta.

Vrem președinte puternic, au ba?

Două dintre cele mai discutate propuneri ale președintelui au fost cele legate de clarificarea regimului semiprezidențial al statului și parlamentul unicameral. Primarul Dorin Florea consideră că românii au nevoie de un președinte puternic: „România are nevoie de un președinte puternic și s-a demonstrat cu ușurință ce înseamnă superficialitatea și compilarea. Personal cred că România are nevoie de un Parlament unicameral în care lucrurile să fie foarte clare și precise, atribuțiile fiecărei instituții să fie clare. Este vorba de o Constituție care să prevadă ca aceste instituții să funcționeze.”.

Ideea că atribuțiile instituțiilor de stat trebuie conturate a fost îmbrățișată și de ceilalți interlocutori, dar aceștia s-au declarat susținători ai unui parlament bicameral. „România are prin tradiția sa de la constituirea sa ca stat modern, sistemul bicameral. Cred că dacă ținem la o tradiție și la o continuitate istorică și constituțională trebuie să respectăm acest principiu al bicameralismului. Bicameralismul este modern, este democratic și este superior sistemului unicameral.”, a susținut Sabău-Pop. Acesta a continuat spunând că eventualele modificări ar trebui să privească ierarhizarea celor două camere și răspunderea oamenilor politici, „Dacă se propun modificări acestea ar putea să privească o altă ierarhizare a celor două Camere, cu atribuții așa cum s-a început în 2003 diferențiate între ele. A doua problemă, dacă se dorește o Constituție modernă care să țină pasul cu timpul prezent eu cred că ar trebui mai conturate și mai bine împărțite responsabilitățile efective. În modul în care acestea sunt reglementate în actuala Constituție se creează foarte multe ambiguități și de fapt o lipsă a responsabilizării. Trebuie conturată răspunderea, un Guvern predă guvernarea unui alt Guvern, nu se întâmplă nimic decât că se deschide o ușă și pleacă ministrul anterior, se deschide o ușă și intră ministrul nou. Dacă avem de modificat aici avem pentru că acest aspect este fundamental.”, a declarat Sabău.

Liderul local al UDMR, Kellemen Atilla s-a arătat împotriva ideilor promovate de Băsescu: „Noi am spus de mai multe ori că UDMR nu crede că trebuie să mergem spre o țară semiprezidențială. Nu cred că ar corespunde pentru că este o țară variată. Pentru 22 de milioane de oameni cred că avem nevoie de un parlament bicameral”, a declarat Kellemen.

Reorganizarea administrativă

pe placul UDMR

Președintele UDMR, Marko Bela, a declarat public că juriștii din UDMR trebuie să analizeze modificările propuse pentru a putea formula concluzii. ”Noi avem o serie de colegi juriști foarte bine pregătiți în domeniul dreptului constituțional și ei trebuie să facă o analiză. „Nu există nicio urgență în acest caz, după părerea mea. E mult mai bine dacă facem o analiză profundă și după aceea formulăm anumite concluzii”, a arătat Marko. Acesta a mai subliniat că dacă se vrea o modificare radicală a Constituției privind regândirea sistemului democratic din România, a relațiilor între Președinție, Guvern, Parlament, problema justiției, atunci UDMR va dori și schimbări radicale în ceea ce privește abordarea problemei etnice. “Dacă vrem să modificăm în mod esențial și radical Constituția atunci va trebui să abordăm în mod radical problema relațiilor interetnice, problema limbii în România, inclusiv problema limbii maghiare, care ar trebui să devină o limbă regională în România și la nivel regional ar trebui să aibă un statut regional”, a susținut Marko Bela. Ideile UDMR nu au fost însă bine primite de către vechii adversari din PRM. Constantin Mărgărit Amza, președintele filialei PRM Mureș, s-a declarat împotriva inițiativei UDMR de recunoaștere prin Constituție a limbii maghiare ca limbă regională. ”Îmi exprim dezacordul și suntem total împotriva celor afirmate de președintele UDMR, Marko Bela, față de pretenția dânșilor de a face din limba maghiara limba regională”, a declarat Mărgărit Amza. acesta. “Este culmea obrăzniciei, pe care noi, cei de la PRM, o semnalăm de ani buni de zile și nu prea ne ia nimeni în seama.”, a mai spus liderul PRM Mureș.

Păstrarea regiunilor

de dezvoltare

Întrebat cât de posibilă este o asemenea transformare administrativă, Alexandru Petre a ținut să facă o serie de precizări: „De 10 ani trăiesc într-o țară (n.r. Italia) unde sistemul regiunilor funcționează foarte bine. Trebuie să spun că România este, în acest moment un stat centralizat. Descentralizarea despre care am auzit că se vorbește există, din punctul meu de vedere, doar la nivel teoretic în acest moment. În ceea ce privește structura teritorial – administrativă nu știu dacă ar trebui să umblăm pe ideea de 9-12 județe. Cred că ar fi destul de complex, poate prea complex”, a arătat acesta. Din punctul acestuia de vedere regionalizarea ar trebui făcută ținându-se cont de cele 8 regiuni de dezvoltare, „am putea individualiza mai multe posibilități dar cred că cea mai facilă și cu cele mai multe șanse de funcționare este regionalizarea pe cele 8 regiuni de dezvoltare. Acestea au deja o oarecare organizare prin asociațiile de dezvoltare și prin proiectele la care participă Consiliile Județene.”, a mai declarat Petre.

Sanda VIÅ¢ELAR

Regionalizarea – o veșnică dispută

Discuțiile despre regionalizare nu sunt de azi de ieri. Încă de dinainte de 2000 au existat tot felul de proiecte în acest sens unul dintre cele mai notabile fiind cel susținut de Societatea Timișoara, Liga Pro Europa, Liga Transilvania-Banat, Grupul Provincia și de o serie de oameni politici. Acest proiect pornea de la regiunile istorice, Transilvania, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova care ar fi trebuit să devină regiuni administrative. Potrivit proiectului regiunile administrative ar fi avut Adunări/Consilii regionale cu rol legislativ și comisii/guverne regionale cu rol executiv. Competențele ar fi fost împărțite între statul central și regiuni, acestea putând primi atribuții privind: dezvoltarea și amenajarea teritorială și economică, turism, demarcarea teritorială a comunelor, transport și comunicații locale și politici fiscale regionale.