Dialoguri neconventionale cu istoricul american Keith Hitchins
Prezenta în urma cu doi ani a profesorului american Keith Hitchins la Târgu Mures cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris Causa al Universitatii “Petru Maior” din localitate mi-a oferit posibilitatea sa întâlnesc o personalitate de exceptie, de fapt un “ambasador” neacreditat, dar cât se poate de eficient al României în SUA. Am avut totodata sansa unui dialog liber cu domnia sa, ocazie facilitata de conf. univ. Corina Teodor, director al Bibliotecii Judetene Mures si conf. univ. Cornel Sigmirean, cancelar al Universitatii “Petru Maior” din localitate. A fost o ocazie cu care, atunci, am realizat un material mai amplu despre cel onorat cu înaltul titlu academic, dar si un scurt interviu.
Relatia stabilita si dialogul cu profesorul Hitchins a continuat însa pe internet, iar pe distinsul profesor am avut ocazia sa-l reîntâlnesc, tot la Târgu-Mures, înca de doua ori. În vara anului trecut, Profesorul a avut amabilitatea sa-mi trimita din SUA un material mai amplu referitor la istoricul David Prodan (material publicat în nr. 11 si 12 din 2006 al revistei “Magazin istoric”). În luna februarie a acestui an – într-un context ceva mai aparte – am dorit sa aflu câteva opinii ale profesorului vis-à-vis de rolul presei si responsablitatea acesteia într-un stat democratic. De fiecare data, Profesorul a fost cât se poate de prompt si cu aceeasi amabilitate mi-a raspuns la întrebari. Foarte bun cunoscator al istoriei Europei si în mod special al istoriei României, Keith Hitchins este astazi istoricul strain cu cea mai bogata bibliografie consacrata tarii noastre.
* Reporter.: Din perspectiva istoricului american, care a avut sansa sa se nasca, sa se formeze intelectual si sa traiasca într-o tara libera si democratica, cum definiti dumneavoastra libertatea presei?
Keith Hitchins: As defini libertatea presei ca dreptul de a publica si de a transmite, a emite prin radio si televiziune informatii, idei si opinii neascunse de orice autoritate, stat sau persoana privata. Însa eu consider ca acest drept nu este absolut. Media are obligatia sa fie onesta si credibila si mai ales sa fie responsabila în informarea publicului. Trebuie, de asemenea, sa fie pregatita sa manifeste un oarecare grad de retinere în anumite circumstante, cum ar fi crizele nationale. Dar limitele libertatii presei trebuie sa fie administrate si ghidate de responsabilitatea morala. Cenzura statului sau a altor autoritati trebuie sa dispara, exceptând doar cele mai critice situatii, dar si atunci pentru o perioada de timp limitata. Cu alte cuvinte, libertatea presei poate functiona eficient doar într-un stat democratic unde principalele drepturi civile si politice sunt respectate.
* Rep.: Care considerati dumneavostra ca sunt modalitatile prin care o presa libera si în acelasi timp responsabila serveste în mod real democratiei?
Keith Hitchins: O presa libera si responsabila este esentiala pentru cea mai buna functionare a unei societati democratice. Ea serveste ca un imens forum pentru schimbul de informatii, idei si opinii. Ea serveste, de asemenea, opiniei publice prin supravegherea guvernului si prin demascarea ilegalitatilor de toate felurile ale oamenilor de afaceri. O presa libera si responsabila ajuta la mentinerea unui guvern deschis si în felul acesta descurajeaza comportamentul arbitrar si coruptia în ceea ce-i priveste pe oficiali si birocrati.
* Rep.: În momentul de fata este incontestabil faptul ca în România exista o presa libera despre care v-ati format cu siguranta o anume opinie. Care considerati dumneavostra ca este principala responsabilitate a presei din România în acest moment?
Keith Hitchins: Eu cred ca principala responsabilitate a mass-mediei din România trebuie sa fie aceea de a contribui la construirea unei societati democratice si a unui sistem politic pe deplin responsabil fata de cetateni printr-un jurnalism independent. Oricât de puternic ar sustine anumite cauze, jurnalistii trebuie sa se straduiasca sa fie onesti si cinstiti.
* Rep.: Sunteti un foarte bun cunoscator al spatiului românesc, scrierile dumneavoastra si recunoasterea de care va bucurati nu numai în România, demonstreaza cu prisosinta acest lucru. Îndraznesc sa va întreb – privind în urma cu 45 de ani – ati putut sa publicati întotdeauna ceea ce ati dorit, tinând seama bineînteles, de realitatile existente atunci în acest spatiu?
Keith Hitchins: Am putut sa public în România între anii 1960 si 1980 carti si articole bazate pe cercetarea mea. Iar cercetarea mea s-a bazat în principal pe românii din Transilvania din secolele XVIII si XIX. Aceasta a fost o tema acceptata în acea vreme. Era greu sa fie publicate lucrari cu asemenea tematica în anii 1950 si au fost de asemenea, multe teme care nu s-au tiparit între 1960 si 1989.
* Rep.: Dupa 1990 ati fost de foarte multe ori în România. Nnumai la Universitatea din Târgu-Mures, din noiembrie 2005 si pâna în octombrie 2006 ati fost de patru ori. Ati putut astfel lua contact cu realitatile din România, cu problemele ei, o Românie aflata într-o permanenta transformare si evolutie. În acest context considerati ca mai este posibila manipularea prin presa în România, comparativ sa spunem, cu anii de dinainte de 1989?
Keith Hitchins: Din punctul meu de vedere, manipularea prin mass-media asa cum s-a facut în perioada comunista nu mai este posibila în România de astazi. Exista, cu siguranta, grupuri de interese de toate felurile în România, la fel cum sunt în toate societatile si acestea vor folosi media pentru a-si promova interesele si pentru a obtine avantaje. Dar într-o societate democratica, unde schimbul de idei este liber si presa lucreaza fara constrângeri, încercarile de manipulare sunt mult mai reduse decât într-un sistem totalitar.
* Rep.: Domnule Profesor, considerati ca România are în momentul de fata un public educat capabil sa recepteze cu discernamânt informatiile furnizate de presa si de media în general? Din aceasta perspectiva ce rol considerati ca îi revine educatiei în viitor?
Keith Hitchins: Cred ca opinia publica trebuie sa-si mentina o atitudine deschisa si critica fata de ceea ce citeste în ziare sau vede la televiziuni. Opinia publica poate face acest lucru doar daca este mereu bine informata dintr-o varietate de surse si daca are timp sa reflecteze asupra informatiilor primite, receptionate. Normal ca un public bine educat este mult mai responsabil, decât unul care manifesta interes scazut fata de realitatile cotidiene, care are cunostinte putine despre istoria tarii si despre functionarea sistemului politic. Una dintre principalele responsabilitati ale educatiei la toate nivelurile este aceea de a încuraja elevii, tinerii în general, dar si pe toti cei deschisi si receptivi la ideea de educatie în general, sa se implice în evenimentele cotidiene si sa-i sustina cu instrumentele intelectuale si etice necesare pentru ca ei, tinerii, sa obtina un rol important în construirea viitorului societatii lor.
A consemnat Nicolae Balint
nicolae_balint@yahoo.com
Profesorul Keith Hitchins face parte din prima generatie de cercetatori americani care s-au orientat spre studiul Europei centro-orientale, în mod deosebit a Monarhiei Habsburgice. Cu specializari la Universitatea din Paris (1957-1958), Universitatea din Bucuresti (1960-1961) si Universitatea din Cluj (1961-1962), profesorul american – un foarte bun vorbitor de limba romana – s-a familiarizat cu spiritul românesc, nu numai prin intermediul istoriei românilor, ci si prin literatura lui George Calinescu, Marin Preda, Zigu Ornea, Pavel Dan, Lucian Blaga, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu si Dumitru Micu, literatura pe care, de altfel, a si promovat-o în diverse publicatii americane. Hitchins a fost pasionat si s-a familiarizat cu paleografia chirilica in arhivele de la Cluj, Sibiu si Bucuresti, dar a facut documentare istorica si în arhivele de la Budapesta si Viena. Membru de onoare al Academiei Române din 1991, Doctor Honoris Causa al Universitatilor din Bucuresti, Cluj, Sibiu, Alba Iulia si Târgu Mures, profesorul Hitchins se afla pentru a sasea oara în România dupa 1989. Profesor de istorie la Universitatea din Illinois, Urbana Champaign, Hitchins este autorul unei vaste opere istorice care cuprinde 31 de carti în limbile engleza, franceza, germana si romana, incluzând si reeditarile succesive, 15 coordonari de editii, peste 120 de studii si alte sute de recenzii. Toata aceasta impresionanta opera a profesorului american se constituie, indirect, într-o constanta pledoarie pentru România si spiritul ei.
A consemnat Nicolae Balint
