Din corespodenta Ravecai

Vai, tu, Raveca draga, când am auzit de nenorocirea ce se abatu asupra tarii Soarelui Rasare, tu, zau ca nu-mi venea sa cred ca e adevarat! Apoi ce sa-ti mai zic de Fukushima-Hiroshima! Înca nu l-am uitat pe Jebeleanu! Fac pariu ca tineretul de azi crede ca vorbim de vreun baschetbalist retrogradat din cauza unor clevetiri de pe facebook! Serios, tu, adevarul nu-l stie nimeni, ca politica e mare, dar nici nu-i de glumit! Cu reactoarele alea de la Fukushima.
Ca doar e destul sa ne amintim de Cernobîl, ce, nu ne-am stresat destul cu iradiatiile? Îmi amintesc de 1986…nu, nu te speria nu-i antrenorul Jenei si nu-i vorba de Sevilla, îs eu, Letitia, si-i vorba de Mangalia! Imediat dupa explozia reactorului nuclear de la Cernobîl din Ucraina, imediat, adica la începutul lui iulie, nu eram noi la Mangalia în voiaj de nunta! Doamne, ce ciudat era totul! Aveam impresia ca jucam într-un film despre apocalipsa, ca pe atunci asa spuneau  ca americanii au arme ce distrug toate vietatile dar cladirile si restul ramân cum au fost, intacte. Apoi asa ne plimbam noi prin Mangalia! Era soare, timp frumos, terasele deschise si fara clienti, cu muzica data la maximum ca poate-poate  vine vreun musteriu! Tot litoralul era al nostru! Putini erau cei care au îndraznit sa riste, dar noi am zis ca, daca au tacut atunci când pericolul era mai mare, acum e tot un drac!
Dimineata malul marii era negru de atâtea alge aruncate de valuri, de parca ar fi vomat marea! Mai erau si pesti morti, desi se lucra de zor ca sa dispara semnele ca ar fi fost ceva în neregula! Oficial ne mergea bine si partidul ne aparea inclusiv de iradiatiile care în cele din urma au trebuit sa fie recunoscute, dupa ce lumea a aflat de pe la radio Europa Libera de catastrofa de la Cernobîl! De asta zic ca o fi ceva asemanator si acum! Ca nici astia n-au interesul sa zica adevarul! Ori nu-l stiu! Ca ceva chiar identic, nu s-a mai întâmplat niciodata!
Oh, Raveca, poate ca ti-am mai povestit toate astea, dar acum e de mare actualitate, de asta m-au furat amintirile! Noi ne credem ocrotiti aici si rezolvam totul cu „doamne fereste apoi nu stiu cât mai rabda Dumnezeu si nu se supara odata sa ne scuture ca sa ne trezim din amorteala! Blocurile prost facute stau sa cada, pica tencuiala si asa, scarile din fata blocului au luat-o deja la sanatoasa, vai s-amar, tu Raveaca, de capul nostru!
si în loc sa punem mâna si sa muncim, ne vaicarim într-una ca târfa de la baia comunala! Auzi una. De ziua maghiarimii au defilat pasnic astia de la partidele unguresti, au fost delegati  de dincolo, dar au tinut discursuri bombastice, e de înteles, vin alegerile, tre sa atraga si capetele înfierbânatate. Au zis texte tendentioase, ai nostri au publicat din traducerile neoficiale ce au crezut. Motiunea de cenzura a cazut, iar cel mai important subiect la ordinea zilei, autonomia teritoriala! Da-i si lupta! tara arde! Baba se piaptana si Boc merge mai departe!
Vai, tu Raveca, iar am politizat, tu! Zic sa stau în banca mea! Politica nu-i pentru muieri!
No, te las draga mea Raveca, merg sa caut niste baraboi prin piata!
Sanatate si numai bine!
Cu drag, prietena ta, Letitia