Dorin Florea își sapă groapa în asfalt

Asfaltul ieftin promis de primarul Florea în urmă cu doi ani i-a costat pe mureșeni peste 32 de miliarde lei l Verificările efectuate de Curtea de Conturi cu privire la asocierea dintre municipalitate și Aspharom au scos la iveală încălcări ale legii greu de imaginat l Deturnare de fonduri, gestiune păguboasă, fals în acte și contracte încheiate fără licitații sunt doar câteva dintre neregulile ce se regăsesc în dosarul Aspharom-Asfamur, ajuns acum pe masa DNA l Raportul controlorilor financiari pune un verdict clar: eforturile financiare susținute de bugetul local au fost angajate în beneficiul partenerului privat și nu al autorității locale l Capii dezastrului: Dorin Florea și Doru Oprișcan

În anul 2002, Primăria Târgu Mureș iniția un proiect care urma să aducă orașului asfalt la un preț sub orice concurență, în condițiile în care ambițiile declarate ale primarului Dorin Florea vizau investiții majore în reabilitarea infrastructurii rutiere a municipiului.

Conceput sub forma unui parteneriat public-privat, acest proiect presupunea demararea unei colaborări cu un investitor privat, Walter Peteranderl, patronul societății Aspharom, în vederea instalării pe raza orașului a unei stații de producere a asfaltului, suma prevăzută în bugetul local pentru 2003 în acest sens fiind de 10 miliarde lei.

Potrivit raportului CC, încă de la debut afacerea este marcată de nereguli, prin faptul că inițierea procedurilor privind realizarea investiției s-a făcut fără respectarea etapelor și condițiilor prevăzute de lege.

Astfel, nu s-a realizat un studiu de prefezabilitate pe baza căruia să se întemeieze oportunitatea unei asemenea investiții, iar Primăria nu a făcut publică intenția de inițiere a unui parteneriat public-privat, ceea ce reprezintă atât o încălcare a legii, cât și a principiilor transparenței și competiției libere.

De asemenea, municipalitatea a inițiat negocierile cu Peteranderl în baza unei scrisori de intenție incomplete, care nu cuprindea detalii despre capacitatea tehnică și financiară, performanțele anterioare, identitatea asociaților etc.

De fapt, potrivit raportului CC, scrisoarea de intenție a lui Peteranderl, dacă poate fi numită așa, nu conține nici un fel de documentație anexă care să includă informațiile minime prevăzute de lege, condiții în care este inexplicabil faptul că autoritățile au demarat negocierile fără a solicita și alte oferte, de la potențiali investitori în domeniu.

Mai mult decât atât, municipalitatea nu a întocmit nici studiul de fezabilitate, pe baza căruia ar fi trebuit să poarte negocierile cu reprezentanții Aspharom, așa că totul s-a făcut “la inspirație”, incoerent și fără a se avea în vedere un obiectiv bine definit.

De asemenea, echipa de negociere nu a ținut seama nici măcar de mandatul Consiliului, de a negocia un parteneriat public-privat, soluția scoasă din joben fiind aceea a unui contract de asociere în participațiune între Aspharom și municipalitate, care a înființat în acest sens societatea Asfamur, având ca acționar unic Consiliul local.

Asociere pe lângă lege

Că cele două părți au convenit să se asocieze nu este, în principiu, un lucru condamnabil, faptul în care au făcut-o, fără respectarea legii și a contribuabililor mureșeni, da, pentru că din această afacere, bugetul local a fost furat pe toate planurile. Pentru că, așa cum veți vedea, Primăria a început, încă din start, să pompeze cu generozitate bani către Asfarom, bani care nu s-au recuperat și, probabil, nici nu vor mai fi recuperați.

În primul rând, municipalitatea a pus la dispoziția asocierii un teren de pe strada Barajului, cu o suprafață 36.700 mp, în valoare de 7,5 miliarde. Interesant este faptul că, potrivit măsurătorilor topografice și schițelor întocmite de Primărie, suprafața necesară desfășurării activității este de 12.332 mp, iar Primăria avea în zonă un teren de 14.500 mp – suficient, prin urmare, pentru ca stația de asfalt să funcționeze în condiții bune. Cu toate acestea, autoritățile nu s-au zgârcit și au mai achiziționat o parcelă, de 22.200 mp, pentru care s-a pătit suma de 3,7 miliarde. Pe lângă această investiție, municipalitatea a mai executat lucrări de amenajare de peste 10 miliarde și a vărsat în conturile Asfarom – cu titlu de capital social – 12,5 miliarde, bani pe care partenerul german îi solicitase pentru finanțarea cheltuielilor de aprovizionare cu materii prime și achitarea salariilor pentru primele luni de activitate.

Nereguli se constată și în ceea ce privește lucrările de amenajare a terenului – realizate de firmele mureșene Conimur, Tekura și Umes – raportul CC sesizând inadvertențe și necorelări în ce privește inițierea, contractarea și execuția lor. Astfel, încredințarea lucrărilor s-a făcut fără licitație publică, în condițiile în care execuția lucrărilor a devansat procedura de atribuire – cu alte cuvinte, la momentul în care lucrările au fost contractate, firmele le executaseră deja, iar pentru unele dintre ele nu există nici documentele justificative pe baza cărora s-a făcut decontul. Și dacă nu era de ajuns, în documentele Curții de Conturi este evidențiată și o deturnare de fonduri, pentru că toate aceste cheltuieli, în valoare de 10,777 miliarde lei, s-au făcut din bugetul pentru întreținerea și reparația străzilor, responsabili de această deturnare fiind, potrivit raportului Curții de Conturi, primarul Dorin Florea, ca ordonator de credite, Dan Gliga, șeful Direcției Tehnice, Kiss Imola, dar și consilierii Doru Oprișcan și Kolozsvari Zoltan, care au avizat proiectul de rectificare a bugetului pe 2003.

Cine este Aspharom?

Modul în care Aspharom a ajuns să “investească” în Târgu Mureș este cel puțin dubios, la fel ca și felul în care societatea a acționat după semnarea parteneriatului cu municipalitatea. Astfel, se pare că liantul între banii germani și Primăria Târgu Mureș îl reprezintă Delia Mioara Peteranderl, soția investitorului străin, o veche cunoștință de-a primarului Florea.

În al doilea rând, oferta cu care s-a prezentat la Târgu Mureș firma germană includea o stație de malaxare computerizată a asfaltului în valoare de 85.000 de euro, achiziționată la mâna a doua, prin intermediul societății bistrițene SC Publirom SRL, chiar de la firma germană Wepede W. Peteranderl Gmbh, aparținând aceluiași investitor. Trebuie precizat, de asemenea, că lucrările de montare a instalației la Târgu Mureș au fost realizate tot de Publirom Bistrița, și nu de Aspharom, societate cu care intrase în asociere municipalitatea. Însă Publirom apare nu doar ca executant, ci și ca investitor și beneficiar al acestei lucrări, în condițiile în care acestea au fost executate fără autorizație de construcție, pentru că autorizația a fost eliberată ulterior și fără a fi solicitată nici un fel de documentație. Mai mult, potrivit raportului CC, între Procesul verbal de recepție, Certificatul de Urbanism și Declarația privind valoarea reală a lucrărilor apar date neconforme cu realitatea, iar pentru obiectivul “Stația de preparare mixturi asfaltice cu anexele necesare” nu au fost întocmite documente privind recepția finală și nici Cartea tehnică a construcției.

Prinși cu ocaua mică

Neregulile privind investiția părții germane nu se opresc, însă, aici. În raportul Curții de Conturi se menționează, de asemenea, despre o supraevaluare a aportului Aspharom în asocierea în participație cu Asfamur, calculat pe baza unor rapoarte de evaluare comandate de proprietarul activelor și nu potrivit prețurilor reale de achiziție a echipamentelor și a cheltuielilor efective angajate pentru lucrările de construcție și montaj, realizate în regie proprie.

În acest fel, Aspharom a ajuns să aibă un aport de 53 de miliarde lei, în condițiile în care costurile efective de realizare a investiției nu au depășit 10,5 miliarde. De asemenea, supraevaluarea stației de mixturi a avut drept consecință și supraevaluarea cheltuielilor cu amortizarea, ceea ce a deturnat indicatorii de profit și pierdere.

Hocus-pocus cu euro

În acest fel s-a ajuns ca în clauzele înscrise în contractul de asociere dintre Asfamur și Aspharom, părții germane să i se recunoască un aport de capital de 1,25 milioane euro – în condițiile în care a pus la bătaie o stație de asfalt în valoare de 85.000 de euro, luată la mâna a doua, și investiții în montarea acesteia care nu au depășit 10,5 miliarde, adică aproximativ 300.000 de euro -, în timp ce investițiile făcute de autoritatea publică locală sunt evaluate la 723.240 euro – în condițiile în care numai cheluielile angajate din bugetul local au depășit 30,7 miliarde, echivalentul la acea dată a 786.375 euro, fără a mai pune la socoteală și terenul de 14.000 mp aflat în proprietatea municipalității. Mai mult, felul abracadabrant în care s-au întocmit aceste acte și situații rezultă și din faptul că aportul Aspharom a fost evaluat la 1,25 milioane euro, câtă vreme, la data înregistrării contractului, capitalul social al societății, înregistrat la Registrul Comerțului, era de numai 915.723 euro.

Contract pentru nimic

Cu toate că mobilul invocat al acestei asocieri a fost asigurarea asfaltului necesar reparațiilor și modernizării străzilor din Târgu Mureș la prețuri avantajoase, termenii înțelegerii dintre cele două părți dovedesc faptul că municipalitatea nu a urmărit să obțină nici un strop de asfalt ieftin din acestă afacere.

Explicația este simplă, dar uluitoare, și anulează din start argumentele municipalității: dată fiind lipsa de experiență în domeniu a celor două societăți coparticipante la asociere, ele nu au fost admise în anul 2004 la procedurile de achiziție publică a lucrărilor de asfaltare, în timp ce contractul prevedea că asocierea are un termen determinat, de șapte luni, care expira în 31 decembrie 2004.

Filantropia lui Florea

O altă prevedere contractuală păguboasă pentru autoritatea locală a fost cea legată de destinația terenului ulterioară încetării contractului de asociere, teren pe care Consiliul Local se angaja să-l închirieze investitorului în așa fel încât să-și poare recupera, în termen de 25 de ani, cheltuielile legate de achiziția și amenajarea acestuia, în valoare de 18,273 miliarde, nu însă și capitalul social vărsat, în valoare de 12,5 miliarde lei. Cum contractul nu a mai fost prelungit după 30 iunie 2005, municipalitatea a fost nevoită să respecte obligațiile și a închiriat terenul societății Aspharom, după negocieri, la incredibilul preț de 363,24 euro/lună, pentru întreaga suprafață de peste 36.700 mp, condiții în care municipalitatea își va recupera investiția făcută din banii publici nu în 25 de ani, cum prevede contractul, ci peste 110 ani.

În același timp, generozitatea de care dă dovadă municipalitatea în relația cu Aspharom se manifestă și prin faptul că un încărcător frontal în valoare de 2,7 miliarde lei, achiziționat de Asfamur în 2004, se află în prezent la dispoziția societății germane, în folosință gratuită, fără să existe un contract de comodat sau de închiriere. Potrivit raportului Curții de Conturi, prejudiciul cauzat bugetului local numai prin neachitarea de către Aspharom a chiriei pentru folosirea acestui utilaj, calculată la nivelul amortizărilor prevăzute de lege, este de 300 de milioane lei. Acestora li se adaugă chiriile lunare pentru perioada iulie 2003 – mai 2004 și iulie 2005 – februarie 2006, în valoare totală de 661,47 milioane lei, neîncasate de căre Primărie.

Verdict: furt

Concluzia ce se desprinde din raportul Curții de Conturi este că relația dintre municipalitate și Asphamur a fost încă de la început gândită fără a se ține cont de interesul public, eforturile financiare susținute de bugetul local fiind angajate în beneficiul partenerului privat și nu al autorității locale.

De asemenea, se stipulează că prin modul în care a fost inițiată, derulată și finalizată, asocierea în participație a avut drept consecință gestionarea păguboasă a fondurilor publice, soldată cu un prejudiciu de 30,773 miliarde, reprezentând investiția nerecuperată, precum și cu falimentarea Asfamur, care înregistra la nivelul lunii octombrie 2005 o pierdere de peste 1,5 miliarde lei. Asta în condițiile în care, potrivit calculelor realizate de Camera de Conturi Mureș, la 30 iunie 2005, Asfamur trebuia să înregistreze în evidențele contabile un profit net de 343 milioane.

În total, potrivit raportului CC, asocierea dintre Asfamur și Aspharom ne-a costat 32,295 miliarde lei, dintre care 27,14 miliarde reprezintă plăți nejustificate, 4,443 miliarde foloase nerealizate aferente, iar 771,2 milioane sunt venituri neîncasate la bugetul local.

Cine răspunde?

Potrivit raportului Curții de Conturi, pentru neregulile care au generat prejudicierea bugetului local în perioada 2003-2005 cu suma de 31,548 miliarde lei răspunderea a fost reținută în sarcina persoanelor care au inițiat și derulat asocierea cu Aspharom, și anume primarul Dorin Florea, viceprimarul Csegzi Sandor, consilierii Doru Oprișcan, Koloszvari Zoltan, Molnar Gabor, David Csaba, Nicolae Moldovan și Florin Ioan Crăciun, directorul tehnic Dan Gliga, Lucian Racz, director tehnic ajunct, și Doina Cociș, șef serviciu în cadrul Direcției Tehnice. De asemenea, prejudiciul de 711,2 milioane reprezentând venituri neîncasate la buget i se impută lui Florea, directorului economic Kiss Imola, precum și consilierilor juridici Maria Grama și Gabriela Puni.

…și lista poate continua, cu alte prejudicii, mai mărunte în comparație cu zecile de miliarde pe care, cu girul primarului Dorin Florea, Primăria le-a îngropat într-o baltă de asfalt la temelia bunăstării unui investitor german, venit în România cu o mașină second-hand, în timp ce drumurile din Târgu Mureș sunt adevărate capcane pentru orice automobilist.

Responsabilitatea aparține, mai departe, procurorilor DNA, pe masa cărora se află în prezent dosarul Curții de Conturi, și cărora le cerem pe această cale să dea dovadă de respect față de târgumureșeni. Cu atât mai mult cu cât Daniel Morar, șeful DNA, și-a făcut ucenicia într-ale procuraturii la Târgu Mureș.

Oprișcan ignoră Curtea

În acest timp, un grup de trei consilieri locali, printre care și Doru Oprișcan, tratează cu dispreț Curtea de Conturi și refuză să dea răspunsurile solicitate de inspectorii acestei instituții de mai bine de o sută de zile, după ce Primăria a tergiversat la rândul ei punerea la dispoziția organului de control a documentelor legate de această afacere.

“Actele le-am luat aproape toate de la Asociere, nu de la Primărie, pentru că nu ni le-au pus la dispoziție”, a declarat Viorel Florea-Nuț, directorul Curții de Conturi Mureș, care spune că, inițial, patru persoane au refuzat să răspundă, însă fostul viceprimar al municipiului Târgu Mureș a dat explicațiile cerute după ce a fost avertizat că va fi amendat. “Fodor Imre este absolvit de răspundere pentru că poșta nu i-a înmânat personal explicațiile noastre scrise”, a explicat Florea-Nuț.

Șeful Curții de Conturi Mureș spune însă că în cazul celor trei consilieri locali a aplicat sancțiunea de amendare cu 500.000 de lei pe ziua de întârziere pentru fiecare, până în prezent aceștia acumulând peste 100 de zile de întârziere. (C.D.)

Relu TÄ‚TAR