Dosarul de la Contra-Informații

Delațiunea – “turnătoria”, într-un limbaj neacademic – ajunsese în deceniul șase să fie folosită pe scară largă în România. Un cuvânt critic sau o înjurătură spusă la nervi era, pentru regim, un motiv suficient de a te trimite câțiva ani la “penitență”, după gratii.

Un asemenea lucru i s-a întâmplat, în 1958, și lui Lucian Ciobanu, locotenent la Comisariatul Militar din Târgu Mureș. Acesta a fost “turnat” de câțiva prieteni la organul de contrainformații militare. Pentru alții însă – cum a fost cazul plutonierului Ifrim Mazilu, de la același comisariat – nici chiar sustragerea de documente secrete, care i s-a imputat la un moment dat, n-a reprezentatun motiv suficient pentru a fi judecat și condamnat.

Regimul dictatorial – fie el de stânga sau de dreapta – s-a bazat dintotdeauna pe instituirea unui regim de teroare, pe delațiune și pe represiune organizată. Întreținerea unui asemenea regim, de către organele de Securitate, se făcea fie prin folosirea unor informatori plătiți sau șantajabili, fie a unora benevoli, care aspirau la diverse avantaje personale, precum promovarea în funcție, încadrarea într-o altă categorie de salarizare, o plecare în străinătate sau poate repartiția unei locuințe mai acătării. În fond, nimic altceva decât exploatarea mizeriei umane.

Delator, delator… dar și hoț de documente secrete?

Ifrim Mazilu, fost plutonier la Comisariatul Militar din Târgu Mureș, a fost arestat pe data de 8 august 1957, sub învinuirea de sustragere de documente secrete și strict secrete. La scurt timp, însă, a fost pus în libertate, deși în ceea ce privește sustragerea documnetelor secrete și strict secrete, “organele” n-au fost în stare să-i probeze vinovăția și nici să o lămurească. Pe scurt, Mazilu fusese șef Birou Documente Secrete între 1952-1954, dar în 1954 a fost înlocuit din funcție, ca necorespunzător, și ulterior trecut în rezervă. După trecerea sa în civilie a fost angajat la Întreprinderea de Comerț cu Ridicata, dar a continuat să se intereseze de ceea ce se întâmpla la fostul său loc de muncă. Mai mult chiar, a continuat și un mai vechi obicei de-al său… “turnătoria”. În fața organelor de anchetă, Mazilu a susținut sus și tare că sustragerea documentelor respective ar fi avut loc după trecerea sa în rezervă și aducea drept argument procesul-verbal de predare-primire dintre el și cel care îi preluase funcția, locotenentul Vlad. De fapt, pe cine turna Mazilu și pentru ce? Își turna, prin scrisori anonime, comandantul, colegii și colegele de muncă. Pe comandantul său, Comisarul Regiunii lt. col. Roman Alexandru, l-a denunțat că ar fi imoral și că a avut legături amoroase cu patru angajate civile din cadrul Comisariatului. Își turna colegii pentru repetatele amânări de la încorporare acordate unor recruți, dând chiar exemple, cum ar fi cel al tânărului Hajdu Iosif, măcelar la Abatorul din Târgu Mureș, amânat de mai multe ori pe motive medicale. Scrisorile anonime erau expediate pe adresa Regiunii a 3-a Militare Cluj și a Marelui Stat Major. Nu știm unde a mai lucrat în continuare Mazilu, dar cu siguranță că a continuat “să-și lucreze” noii colegi. Vechile metehne nu au dezvăț, mai ales într-un regim care le încurajează, catalogându-le drept “vigilență revoluționară” sau “datorie cetățenească”.

“Dumnezeii mamei voastre de comuniști…”

La data la care a fost arestat, 8 decembrie 1958, lt. Lucian Ciobanu era felcer la Comisariatul Militar din Târgu Mureș. De mai mult timp se afla în atenția organelor de contrainformații militare, mai ales că avea deja o “pată” la dosarul său militar: era născut în Basarabia, iar în 1940, pe când avea șase ani, părinții săi se refugiaseră în Româniam pentru a nu intra sub dominație sovietică. Mai libertin din fire, Ciobanu era și destul de slobod la gură. Pe data de 30 august 1958, aflat în curtea Comisariatului Militar, a avut un schimb de replici cu câțiva dintre angajați: Gheorghe Someșan, Ioan Nicoară, lt. Paraschiv Dima și lt. maj. Kadar Zoltan. “Dumnezeii mamei voastre de comuniști, cu Stalin al vostru cu tot”, le strigase iritat, celor patru, lt. Ciobanu. Unul dintre aceștia – cel mai probabil lt.maj. Kadar Zoltan – l-a turnat organului de contrainformații, care, după o cercetare de câteva luni, a decis “să-l dea legat” pe Ciobanu justiției militare. Stalin murise de cinci ani, iar trupele sovietice tocmai își finalizau retragerea din România. Cu toate acestea, contrainformațiile au considerat atitudinea lui Ciobanu ca fiind cât se poate de periculoasă pentru regim. Cu adresa nr. 5/496 din 25.11.1958, contrainformațiile militare au predat dosarul lui Ciobanu Procuraturii Militare care, după o cercetare proprie de circa două săptămâni, a dispus arestarea locotenentului. Arestarea lui Ciobanu s-a făcut cu acordul comandantului unității militare unde lucra acesta, la cererea procurorului militar, cpt. de justiție Batorfi Ladislau. Referitor la Ciobanu, Kadar Zoltan mai declarase în fața procurorului militar: “Când am vrut să-l duc acasă, mi-a zis “dumnezeii mă-tii că și tu ești comunist””. În dimineața zilei de 8 decembrie 1958, când s-a prezentat la serviciu, lt. Lucian Ciobanu a fost arestat și transferat provizoriu la arestul Securității din Târgu Mureș. Era primul său pas în infernul concentraționar comunist din România.

Ordonanță de încetare a procesului penal:

“Mazilu Ifrim a fost învinuit ca autor de scrisori anonime și sustrageri de documente secrete și strict secrete din cadrul Comisariatului Militar… Acesta a declarat că într-adevăr a confecționat un număr de patru scrisori anonime în perioada 1952-1954, în timp ce funcționa la Biroul Documente Secrete, din cadrul Comisariatului Militar… Nu a recunoscut însă sustragerea de documente…”

Semnat: Anchetator penal de securitate, lt. Sângeorzan Dumitru

Dispun:

“Instituirea sechestrului asigurator asupra întregii averi mobile și imobile a învinuitului lt. Ciobanu Lucian născut la 17 octombrie 1934 în URSS, fiul lui Ioan și Zenovia, domiciliat în Târgu Mureș, strada Viile 1 Mai, nr. 11”.

Semnează: cpt. de justiție Batorfi Ladislau, procuror militar

* În momentul când a fost arestat, scrupulosul Batorfi întocmise un proces verbal cu cele găsite (și reținute) asupra lui Ciobanu: un ceas de mână marca Pobeda, un stilou și o bicicletă de damă…

Nicolae BALINT