
Dr. Ovidiu Grama: ” Avortul lasă amprentă asupra medicului”
Când femeile se hotărăsc să renunțe la o sarcină nedorită, majoritatea nu știu sau nu vor să știe că, de fapt, ele iau viața unui copil. Viaţa începe în momentul concepţiei, este absolut fals să se considere că până în luna a treia este doar un ghem de celule şi nu un om adevărat. Situația devine cu atât mai îngrijorătoare cu cât numărul avorturilor la fete cu vârste cuprinse între 11 şi 19 ani este în creștere, vorbim de sute de tinere din județul Mureș care nu au utilizat metodele de contracepție și au rșmas însărcinate după un raport sexual neprotejat. Care sunt implicațiile psihologice și fizice în urma unei întreurperi de sarcină ne spune doctor în medicină, Ovidiu Grama, medic primar obstretică-ginecologie, asistent universitar.
Rep: Care este prima reacție a femeii în fața unui test de sarcină pozitiv, nedorit?
Ovidiu Grama: Avortul întreruperea voluntară a unei sarcini din diferite motivații este o decizie dificilă pentru orice femeie, cu implicații morale si emoționale, cu urmări ce pot afecta viața femeii, aceasta este cu atât mai adevărat în cazul unei adolescente speriate care ia aceasta decizie în lipsa altor opțiuni și căi de a acționa. O sarcină în adolescență este asociată, de cele mai multe ori, cu rușine, stigmat social și presiuni emoționale variate. Adolescenta este, de obicei, copleșită de problemă și de tensiunea care însoțește sarcina neplanificată. La aflarea veștii, adolescentele se izolează emoțional. De obicei, prietenul lor este și el tânăr și fuge speriat, iar adolescenta crede că a rămas singură, îi este teamă să le spună părinților și neagă existența sarcinii ignorând amenoreea sau alte simptome. Pur și simplu refuză să creadă că li se întâmplă cu adevărat lor și nu au curajul să caute ajutor, motiv care duce la avansarea sarcinii și implicit la efectuarea unui avort târziu, cu implicații medicale mai periculoase.
Rep: Ce impact are avortul în viața unei adolescente?
Ovidiu Grama: În familie apare o criză majoră. Părinții trec și ei printr-o stare de șoc, de furie și dezamăgire. Le este greu să accepte stigmatul social asociat fiicei lor adolescentă, gravidă și necăsătorită! Atunci caută să „rezolve problema” cu orice preț, uneori făcând presiuni pe fiica lor, încercând parcă să dea timpul înapoi. În multe cazuri, părinții cred cu convingere că în felul acesta își vor ajuta fiica pe viitor. Nici măcar nu bănuiesc care sunt urmările în plan fizic și psihic ale avortului asupra fiicei lor, aflată în plin proces de maturizare și că îi vor provoca o traumă care îi va marca întreaga viață. Din punct de vedere medical, procedura avortului este aceeași atât pentru o adolescentă cât și pentru o femeie adultă, diferența constă în impactul emoțional pe care îl poate avea asupra vieții și psihicului celor două femei, aflate în stadii diferite de dezvoltare. Astfel, femeile care au făcut un avort la vârsta adolescenței sunt mult mai predispuse la a dezvolta probleme emoționale legate de această experiență, spre deosebire de cele adulte.
Rep: Cum se ajunge ca o adolescentă să facă avort?
Ovidiu Grama: Lipsa de informații adecvate asupra vieții și sănătății sexuale, asupra metodelor de contracepție, lipsa informațiilor despre accesul la aceste metode de contracepție, presiunea de a întreține relații fără folosirea prezervativului, din păcate, există în rândul tinerilor conceptul absolut fals că prezervativul ar împiedica plăcerea. Multe tinere greșesc prin utilizarea unor metode contraceptive ce dau greș, fie deoarece nu sunt respectate recomandările, fie deoarece metodele în sine nu garantează protecție sigură, precum cea a calendarului. Inconștiența, însă, și lipsa educației sexuale, care trebuie începută în primul rând în familie, expun adolescentele la sarcini nedorite. Iar soluția o găsesc în avort, căci purtarea sarcinii și nașterea unui copil sunt aproape de neconceput la vârsta adolescenței pentru multe dintre aceste fete.
Rep: Care sunt riscurile din timpul unei întreruperi de sarcină?
Ovidiu Grama: Riscurile din timpul procedurii de întrerupere de sarcină includ perforația uterină, sângerarea și infecția. Oricare dintre ele poate duce la necesitatea intervenției chirurgicale deschise de sutură sau chiar de extirpare a uterului. Unul dintre riscurile majore ale avortului este sterilitatea ulterioară prin dezvoltare de sinechii uterine. Sinechiile uterine sunt rețele de țesut conjunctiv cicatriceal, care se “lipesc” de pereții uterului. Există un rol comunitar. Există un rol al medicului de familie. Există un rol al ginecologului. Din păcate, ultima persoană, și de fapt cea mai expusă, în acest lanț al slăbiciunilor, e medicul ginecolog. Noi, medicii, nu suntem meniți să luăm vieți. Indiferent de “cererea” pacientei, indiferent de realitatea medicală care poate seconda un astfel de eveniment, medicul este parte integrală a unui proces care își pune amprenta pe existența lui, indubitabil. Decizia de a păstra, sau nu, sarcina, rămâne până la urmă la adresa femeii. În cazul avortului, medicul ginecolog este silit să pervertească principiul hipocratic la acela ca “între două rele, îl alegi pe cel mai mic”. Este preferabil ca, intervenția de întrerupere de sarcină să se facă sub monitorizare, și nu într-o cameră de hotel, așa cum redau secvențele din filmul lui Mungiu. Avortul nu este soluţia! Informaţi-vă serios asupra tuturor consecinţelor avortului şi sfătuiţi-vă cu femei care au mai făcut avort. Nu vă lăsaţi copleşite de situație, indiferent care ar fi aceasta.
Amalia Vasilescu