“Dusmanii poporului” de la Liceul “Al. Papiu Ilarian”

Au fost etichetati de regimul comunist drept “dusmani ai poporului”. O lupta surda si de cele mai multe ori fara succes. Bani, intimidare, santaj sau promisiuni de promovare… Acestea au fost doar cateva dintre cele mai uzuale mijloace folosite de comunistii mureseni pentru a penetra mediul intelectual. Au gasit bineinteles si persoane dispuse la colaborare, ceea ce le-a usurat munca. Dar au fost si persoane care s-au opus in mod ferm. Au facut-o acest lucru cu demnitate si infruntand orice risc.

Un segment important al intelectualitatii muresene – atat romani, cat si maghiari – a colaborat inca de la inceput cu regimul comunist pe cale a se instala in Romania imediat dupa 1944. In acelasi timp, un alt segment, mai mic este drept, al aceleiasi intelectualitati s-a opus. Grigore Ciortea, eminent director al fostului Liceu de baieti “Alexandru Papiu Ilarian” din Targu-Mures a fost doar unul din exemple. Cei ce au refuzat compromisurile cu noul regim erau constienti de faptul ca isi pun in pericol carierele, familiile si chiar libertatea.

“Sabotorul” Ciortea

Cea mai mare parte din cadrele didactice muresene adoptasera imediat dupa 1944 o atitudine de expectativa urmarind cu teama si interes evolutiile politice, o mica parte trecuse la o colaborare deschisa cu noul regim si foarte putini mai erau cei care aveau curajul de a-i infrunta. Rapoartele intocmite periodic de catre Ministerul Informatiilor prin Directiile Regionale arata acest lucru. In acest sens, iata ce scria in aprilie 1947 Ermina Antalffy, responsabila Directiei Regionale Mures referindu-se la conferintele de popularizare a doctrinei comuniste in scolile muresene: “La scolile romanesti din Targu Mures, consilierii educativi au fost numiti directorii din scoli, ceea ce credem ca nu este bine, iar Presedintele consiliilor educative este dl. prof. Ciortea, directorul Liceului de baieti “Al. Papiu Ilarian”, care face tot posibilul pentru a sabota actiunea noastra si in general orice actiune democratica. Printre directorii scolilor romanesti se gasesc si persoane, de pilda dl. Prof. Lupsa, directorul Scolii Normale si prof. Ardeleanu, directorul Liceului Industrial care ar fi dispusi la o reala si sincerea colaborare cu noi, dar sunt terorizati de directorul Ciortea…”

Prefectul se ocupa de afaceri

Ministerul Informatiilor prin Directiile Regionale suplinea lipsa unui aparat specializat de procurare a informatilor necesare PCR. Pana la crearea propriilor organe de informatii (1948), aceste directii s-au achitat in mod eficient de sarcinile de informare trimitand periodic rapoarte informative despre situatia din teritoriu, modul cum este privit PCR, mai mult chiar a reusit sa-si plaseze si oameni de incredere in apropierea celor situati in functii importante de decizie, dar care proveneau din vechiul regim si erau considerati nesiguri din punct de vedere politic. Iata ce scria in iulie 1947, aceeasi Ermina Antalffy, cosilier regional muresean al Ministerului Informatiilor: “…baronul Kemeny Sandor, scriitor democrat, cauta sa ridice nivelul artistic al ansamblului (Teatrul Secuiesc din Targu Mures – n.r.), impreuna cu regizorul Tompa Mihaly…dau insa prea mult loc operetelor maghiare dulcege…gadila sovinismul maghiar al micii burghezii maghiare”. In aceeasi nota raport, Ermina Antalffy arata: “Scriitorii maghiari sunt: Molter Karoly, prof.universitar, dr. Antalffy Endre (sotul ei – n.r.) savant orientalist, Kovacs Gyorgy, redactorul ziarului Szabad Szo, Gagy Ladislau, inspector scolar, Seny Laszlo, secretarul societatii Kemeny Zsigmond, Kiss Laszlo, poet betiv…Toti cu exceptia lui Seny si Kiss, sunt activisti ai democratiei…” Nici cei situati in cele mai inalte functii ale administratiei locale nu scapa ochilor vigilenti ai Erminei Antalffy. “Dr. Anton Mera, Prefect, fara partid, politiceste maleabil, se ocupa mult de afaceri personale. Noul sef de cabinet, dl. Ady Ladislau, membru PCR, il tine in mana…”.

Dizgratia unui

marcant lider muresean

Nascut in 1911 la Targu-Mures, Ady Ladislau a fost unul dintre cei mai inalti functionari ai aparatului represiv comunist din deceniul al saselea. Membru al PCR inca din ilegalitate, a facut inchisoare in timpul lui Carol al II-lea, fiind condamnat in 1937 in procesul Anei Pauker. Scriitorul Pavel Campeanu – el insusi membru PCR cu vechime de ilega list – si care l-a cunoscut pe Ady Ladislau in lagarul de la Targu Jiu, intr-o carte a sa publicata recent, spunea despre el ca “era vlastarul unei instarite familii maghiare din Targu-Mures”, si ca era de un “primitivism incurabil, cu o deosebita vocatie a brutalitatii, vorbind o romana cu totul criptica”. Ady Ladislau reprezinta un caz tipic de individ lipsit de scrupule care a stiut sa profite din plin de epoca tulbure in care a trait, dar mai ales de relatiile sale din ilegalitate, dar si de relatiile pe care le-a stabilit cu Dej in timpul detentiei de la Targu Jiu. In primele luni de dupa 1944 a fost numit in secretariatul CC al UTC, alaturi de Ivanca Sariski, Dumitru Baciu si Nicolae Ceausescu. Dupa o scurta “misiune” la Targu Mures a fost promovat sef al Sectiei Relatiilor Externe din Comitetul Central al PMR, iar din 20 noiembrie 1951 consilier al ministrului de Interne Teohari Georgescu, ocupandu-se cu problemele de inzestrare si financiar-contabile ale MAI. Intr-un timp foarte scurt, a ajuns pe cele mai inalte trepte ale ierarhiei militare din Securitate. Apoi, brusc a venit dizgratia.

Colaborationistul

Ca inalt functionar in Ministerul Afacerilor Interne a folosit un nume de imprumut, Alexandru Mureseanu. In contextul epocii, un nume romanesc “dadea” mai bine printre multele figuri cu nume bizare de rusi, maghiari, evrei si bulgari. Contextul epurarii MAI dupa asa zisa “devierea de dreapta” a Anei Pauker, Teohari Georgescu si Vasile Luca a fost pentru el un prilej de promovare. La sedinta Biroului Politic din 23 iunie 1952, la propunerea lui Iosif Chisinevschi, a fost numit ministru adjunct la Interne. Ady Ladislau a primit efectiv, din 26 iunie 1952, sarcinile de care se ocupase Marin Jianu, fostul secretar de stat de la Interne. Una dintre acestea era si coordonarea activitatii Directiei Generale a Penitenciarelor. In aceasta calitate, a indrumat in mod direct activitatea comisiei de triere a detinutilor din coloniile de munca. Din 1 septembrie 1953 a fost avansat la gradul de general-maior de Securitate, iar din 30 noiembrie 1952 a devenit deputat in Marea Adunare Nationala, din partea Regiunii Autonome Maghiare. Ady Ladislau – unul din cei mai inalti functionar din aparatul represiv comunist – s-a dovedit un soldat disciplinat al partidului, indeplinind toate dispozitiile pe care le primea de la ministrul Draghici. In mod cu totul surprinzator, in 1955 a fost scos din conducerea Directiei Generale a Penitenciarelor, iar din 1959 a fost indepartat din MAI, apoi arestat, intrucat s-a descoperit ca, in cursul arestarii sale din ilegalitate acceptase colaborarea cu Siguranta.

u Nicolae BALINT

nicolae_balint@yahoo.com

“In schimb, cei infiltrati in miscarea comunista au reusit sa ocupe functii importante in stat. Asa s-a intamplat cu Ady Ladislau, devenit adjunct al ministrului de Interne in perioada decembrie 1953-iulie 1955. El fusese infiltrat in miscarea comunista de Serviciul Secret inca din 1936…”

(Revista Historia, nr. 51/2006,

articolul “Enigma Bodnaras”, pagina 58)

“Pe la inceputul deceniului sase arhiva fostei Sigurante din Cluj a fost mutata. Dintr-un pachet de dosare s-au desprins cateva. Printre ele si cel care-l privea pe fostul arestat Ady Ladislau, si pe care un functionar mai curios l-a rasfoit si apoi – probabil speriat de ceea ce citise – a anuntat Securitatea. Ce a urmat nu e greu de inchipuit. Nu stiu ce s-a mai intamplat cu el, mai stiu doar ca nevasta-sa, o basarabeanca, pe nume Tamara Mungiu, l-a parasit…”

(Din declaratia lui Vasile Vaida, fost director al Directiei pentru Conservarea Creatiei Populare Mures, unul dintre cei care l-a cunoscut pe Ady Ladislau)

“…..Personalitati locale cu influenta politica sunt:

Prefect: dr. Anton Mera, F.P., politiceste maleabil, se ocupa mai mult de afaceri personale. Noul sef de cabinet, dl. Ady Ladislau, PCR, il tine in mana. Prof. Ciortea, directorul Liceului Papiu Ilarian, social democrat de dreapta, impiedica democratizarea scolii, tine in mana pe ceilalti profesori romani, chiar ii terorizeaza pe acestia impreuna cu d-na Georgescu Maria, directoarea Liceului de fete Unirea…”

(Fragment dintr-un raport informativ periodic

adresat Ministerului Informatiilor de catre Ermina Antalffy)

“Catre

Directia Regionala Cluj – Centrul Targu Mures

In vederea intensificarii actiunii de informare si lamurire a maselor populare asupra problemelor la ordinea zilei, Ministerul Informatiilor a hotarat organizarea unor serii de manifestari culturale in toata tara, manifestari ce vor fi precedate de cate o conferinta…Pentru cele mai bune conferinte, Ministerul Informatiilor accorda urmatoarele premii:

Premiul I lei……….1.500.000

Premiul II lei………1.000.000

Premiul III lei……….750.000

si 27 de mentiuni……… 250.000

Semneaza Director General

Paul Teodorescu”

(Document din fondul Directia de Informatii, fond aflat in evidenta DJAN Mures sI care se refera la stimularea baneasca a “conferentiatrilor”)