Eva Takacs, șefa Asociației Naționale a Surzilor Mureș

Eva Takacs este de 15 ani inspectorul executiv al Asociaței Naționale a Surzilor din România, Filiala Teritorială Târgu-Mureș, și este interpretă în limbajul mimico-gestual. Am intervievat-o pentru a afla mai multe amănunte despre despre viața persoanelor cu deficiențe de auz.

Reporter: Câte persoane cu deficiență de auz și hipoacuzii aveți în evidența filialei?

Eva Takaks: La nivelul Filialei Teritoriale Mureș-Harghita avem circa 700 de persoane cu deficiențe de auz, din care aproximativ 420 de persoane sunt cotizanți cu plata la zi.

Rep.: În ce domenii activează aceștia?

E.T.: Majoritatea lucrează, unii au pensie de limită de vârstă, de invaliditate, și, în plus, beneficiază de un ajutor social din partea statului român dat fiind faptul că sunt persoane cu handicap. În general majoritatea persoanelor cu deficiențe de auz din județ de sex masculin lucrează în domeniul amenajărilor interioare, industria lemnului sau construcții, iar la femei cele mai multe se regăsesc în domeniul croitoriei sau firmelor de curățenie la domiciliu.

Rep.: Cum își petrec surzii timpul liber, aveți un club în cadrul asociației?

E.T.: Timpul liber, cei mai mulți preferă să îl petreacă în grup și vin la sediul asociației unde, în fiecare zi de marți, avem o întâlnire. La club, persoanele cu deficiențe de auz socializează și participă la diferite activități. Totodată, noi realizăm săptămânal ședințe de informare pentru membrii asociației cu ultimele decizii politice. Sau invităm diferiți reprezentanți de ONG-uri pentru a informa persoanele cu deficiențe de auz despre ofertele firmelor de asigurări. De exemplu, săptămâna trecută am avut un specialist în domeniul asigurărilor care le-a explicat care vor fi condițiile și riscurile dacă nu vor contracta polițe de asigurare obligatorii de locuințe. Încercăm să îi informăm cât mai corect despre tot ce se întâmplă în societatea civilă la nivel informațional, pentru că la persoanele cu deficiențe de auz informația de comunicare mimico-gestuală ajunge foarte greu și de multe ori eronată. În acest sens avem și o revistă pentru persoanele cu deficiențe de auz, “Vocea Tăcerii”, de informare pe sport, cultură și politică, unde cei mai talentați își pot publica poezii sau diferite articole.

Rep.: Dumneavoastră nu aveți deficiențe de auz, ce v-a determinat să învățați limbajul semnelor?

E.T.: Mie îmi este limbă maternă, părinții mei sunt surdo-muți așa am învățat acest limbaj care are câteva mii de combinații.

Rep.: Ce avantaje au persoanele cu deficiențe din partea Asociației Naționale a Surzilor?

E.T.: Asociația Națională a Surzilor a semnat un contract de parteneriat pe doi ani cu Cosmote, începând din 2008, valabil până în luna septembrie a anului 2009, prin care membrii cu deficiențe de auz au primit 3.000 de SMS-uri gratuite în rețea. Pentru ei este singura modalitate de comunica prin intermediul telefonului mobil.

Rep.: Sunt cazuri de căsătorii între persoane cu deficiențe de auz și persoane fără deficiențe?

E.T.: Există, dar sunt rare cazurile, dar în general este specific culturii surzilor să se căsătorească între ei, pentru că cele mai multe probleme într-un cuplu se ivesc din cauza lipsei de comunicare și atunci dacă un partener nu cunoaște limbajul semnelor e foarte greu să coabiteze împreună.

Rep.: Există multe persoane cu deficiențe de auz care nu își găsesc sufletul pereche?

E.T.: În general numărul surzilor din filiala noastră este echilibrat pe categorii de sexe, dar, bineînțeles că rămân și persoane care nu își găsesc sufletul pereche. Majoritatea se întâlnesc la școlile speciale, acolo se cunosc mai bine și apoi dacă sunt compatibili ajung la căsătorie.

Rep.: Există vreo școală specială pentru aceste persoane la nivel de județ?

E.T.: Pentru surzi nu avem nici o școală în județ, cea mai apropiată de noi este școala specială din Cluj, apoi mai există școli pentru persoanele cu deficiențe de auz la Iași, Sibiu sau București.

Rep.: Din ce fonduri susțineți activitățile de la Club?

E.T.: În general din cotizațiile membrilor, din sponsorizări sau din proiecte. Salariile le primim de la Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap în conformitate cu legea 448/2006, unde se precizează că se vor remunera până la două persoane pe nivel de filială și restul sunt plătiți din veniturile proprii.

Rep.: Care sunt cele mai mari nemulțumiri ale surdo-muților fața de societatea civilă?

E.T.: Părerea mea personală este că o mare problemă este autorizarea interpreților în limbajul gestual la nivel național, deși statul român recunoaște limbajul gestual ca limbă acceptată pentru surzi din 1999. Asociația Națională a surzilor a organizat cursuri de formare a interpreților în limbajul mimico-gestual în primul rând pentru salariații asociației, însă aceștia nici în acest moment nu sunt autorizați în această profesie. Asta e o nevoie foarte mare, mai ales că prevede acest lucru și rezoluția ONU. Avem nevoie de respectarea drepturilor omului, să ajungă informația la persoanele cu deficiențe de auz corect, nu aproape corect. Ar trebui să avem și subtitrarea știrilor la televizor, cum se procedează în țările vestice. La poliție, la medic, la tribunal, ar trebui asigurate servicii de interpret persoanelor cu deficiențe de auz pentru a nu mai fi discriminate. Legea 448/2006 prevede acest lucru, ca surzii să aibă asigurate servicii de interpret pentru o traducere corectă, pentru că altfel cine plătește? Tot surdul că nu a înțeles, mai ales la notariat sau la judecătorie unde, din cauza unor neînțelegeri de traducere, unele persoane fără scrupule profită de handicapul acestor persoane cu deficiențe de auz.

Robert MATEI