Exportul de “moarte”, o afacere rentabila
Un raport al Congresului american dat publicitatii cu putin timp in urma arata ca din afacerile cu arme realizate in 2007, SUA a castigat circa 25 mld. $. Rusia a castigat ceva mai putin, dar oricum mai mult decat in anii precedenti, adica circa 17 mld. $. Nici Marea Britanie nu sta rau cu cei 9,8 mld. $, chiar daca se situeaza pe pozitia a treia in ceea ce priveste vanzarile de armament in anul 2007.
Fabricantii de arme au o piata de desfacere extraordinara in Orintul Mijlociu. Acelasi raport mai arata faptul ca intr-un “top al achizitiilor de armament” conduce detasat Arabia Saudita, urmata de India si de Pakistan. Chiar si Iranul cu cei 5 mld. $ cheltuiti pentru achizitia de armament prin intermediul Siriei se afla pe un “loc fruntas“ in aceasta privinta. Consecvent politicii sale de aparare, Israelul cheltuieste an de an sume importante pentru inarmare, in conditiile in care vecinii musulmani fac acelasi lucru. Multi analisti militari se intreaba din ce in ce mai mult, DE CE aceste vanzari si achizitii fara precedent?
Ce cumpara prietenii, dar si dusmanii arabi ai SUA?
Potrivit Agentiei Reuters, Arabia Saudita doreste sa cumpere de la prietenii americani un sistem avansat de aparare antiracheta, evaluat la peste sapte miliarde dolari si care ar putea fi folosit impotriva rachetelor balistice ale Iranului. Acest sistem denumit pe scurt THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) include interceptoare antiracheta, unitati de foc si radare, putand deveni functional in decurs de un an de la aprobarea tranzactiei. Intentia Emiratelor Arabe Unite a fost alimentata de faptul ca in eventualitatea unui atac al SUA asupra Iranului, aceasta tara ar putea sa foloseasca rachete balistice impotriva Emiratelor Arabe. Intr-un anume fel, ingrijorarea Emiratelor Arabe pare a fi pe deplin intemeiata. Si asta pentru ca in urma cu putin timp, contra sumei de 700 de milioane de dolari, Iranul a incheiat o tranzactie cu Rusia prin care a achizitionat 29 de sisteme de racheta sol-aer TOR M1. Rusii s-au mai oferit sa le mai vanda iranienilor si alte tipuri de sisteme de rachete sol-aer, chiar mai sofisticate decat cele achizitionate deja. Replica verbala a Israelului a fost una dura, urmata insa de achizitionarea a 90 de avioane de vanatoare F16I, care pot transporta suficient carburant cat sa ajunga la Teheran, iar pana la sfarsitul lui 2009 vor mai primi inca 19 avioane de acelasi tip. Totodata, Israelul a mai achizitionat si doua submarine germane Dolfin capabile de lovituri nucleare, pe langa cele trei pe care le are deja in dotare. Statul evreu a mai solicitat americanilor si 1.000 de bombe distrugatoare de buncare, care costa aproape 80 de milioane de $.
SUA depaseste NATO
la cheltuieli militare
Potrivit analistilor pe probleme de aparare, cheltuielile curente ale NATO se ridica la circa 500 miliarde dolari anual. Aceasta suma reprezinta aproape de trei ori PIB-ul Romaniei din 2007. Si ca sa avem o perspectiva mai clara trebuie spus faptul ca numai cheltuielile pentru echipamentele militare sunt cifrate la aproximativ 170 miliarde dolari, respectiv cam cat produce o tara ca Romania intr-un an. Bugetul american alocat anual apararii este tot atat cat cheltuie NATO in ansamblul ei, intr-un an si reprezinta mai mult de o treime din cheltuielile militare la nivel mondial. Comparativ, cheltuielile Romaniei cu inzestrarea armatei si pentru integrarea acesteia in structura militara nord-atlantica sunt estimate sa ajunga la 23 miliarde dolari, in urmatorii zece ani. Desi lumea s-a schimbat din punct de vedere politic in ultimii 20 de ani, comertul cu arme a ramas o constanta care ingrijoreaza. Conform ultimelor estimari ale specialistilor, in 2006, la nivel mondial, s-au cheltuit 1.158 miliarde $, adica 743 miÂliarde euro, pe tehnica militara, dar un sfert din acest cuantum se situeaza in afara legii. Urmarind proÂblema achiÂzitiilor de armament din ultimii ani, intrebarea pe care si-o pun din ce in ce mai insistent tot mai multi politicieni si analisti militari este, incotro se indreapta lumea?
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com
