Mureseni la “dreapta si impartiala judecata” a partidului

Relatii neprincipiale cu unele tovarase (tovarasi) de serviciu, abuzuri sexuale si hartuire sexuala, primirea de foloase necuvenite, relatii cu strainii, atitudini arogante fata de sefi… O paleta larga de manifestari care nu cadrau cu etica promovata de PCR. Toate aceste aspecte erau aduse la cunostinta organelor superioare de partid. “Vigilentii” care vegheau la pastrarera imaculata a puritatii moralei proletare in randurile PCR de cele mai multe ori nu se semnau pe delatiunile intocmite cu ravna. Trimiteau doar anonime. Un obicei vechi… si totusi atat de actual.

La nivelul fiecarui judet, in anii ’80, functiona asa-numitul Colegiu de partid, un organ al P.C.R. cu o putere deosebita. In Mures, cei investiti in deceniul opt cu putere pe linie de partid erau: Lakatos Francisc, Naftanaila Ciuchina, Florian Bogdan, Lobl Martin, Ioan Lazar, Ionel Filip si Gombos Mihai. Acestia se intruneau periodic pentru a lua in discutie abateri de la “morala proletara” sau alte abateri considerate grave, comise de membrii de partid, cadre de conducere in diverse institutii ale statului sau chiar simple cereri si sesizari ale cetatenilor referitoare la situatia lor sau a altora. Aceste abateri sesizate – cele mai multe prin scrisori anonime, dar si de catre organele de militie sau de securitate – erau apoi cercetate de comisii ale Colegiului de partid. Dupa ce concluziile cercetarii erau finalizate, Colegiul de partid se intrunea pentru a lua in discutie masurile care se impuneau pe linie de partid pentru cel (sau cei) in cauza. Daca faptele comise aveau si un oarecare “iz” penal, membrul de partid nu putea fi arestat, judecat si condamnat, fara ca in prealabil Colegiul de partid sa fi dispus masuri pe linie de partid pentru cel in cauza. Erau insa si situatii in care, chiar Colegiul de partid facea recomandarea ca cel sanctionat pe linie de partid sa fie cercetat penal. Dupa cum vom vedea mai jos, concluziile Colegiului cantareau foarte greu. Cercetandu-le am putut sa constat ca fenomenul delatiunii la nivelul anului 1974, in Mures, era foarte extins. Constiinta revolutionara ridicata sau doar simple si imunde “turnatorii”?

Anonimele… eterna poveste

Continutul anonimelor, in cele mai frecvente cazuri, avea in vedere in principal, asa-zise “fapte nedemne”, numite si “comportament imoral” sau “neprincipial”. E de presupus ca in multe situatii, in spatele ace­stor anonime stateau de fapt chiar unii soti (sotii) “incornorati”, ori chiar amantele (amantii) care nu mai prezentau interes pentru cel in cauza. Erau sesizate insa si alte aspecte, precum primirea de foloase necuvenite, relatii cu strainii, ori altele mai putin obisnuite, cum ar fi de exemplu soli­citarea unor pensii de merit pentru activitate ilegala ca membru al PCR pe timpul cat acest partid activase in afara legii, etc… Rehner Friederic din Sighisoara, instructor al Comitetului Judetean Mures a fost reclamat de catre un “anonim” ca are “o comportare nedemna si relatii neprincipiale” cu secretara Consiliului popular si ca este deseori vazut sub influenta bauturilor alcoolice. Comisia care a cercetat cele sesizate a ajuns la concluzia ca nu se confirma respectivele acuzatii si drept urmare Colegiul de partid Mures nu a dispus masuri impotriva sa pe linie de partid. Nu la fel au stat lucrurile cu fostul comandant al Sectiei de securitate din Sighisoara, Alexandru Oprea. Tot un “anonim” l-a reclamat si pe acesta ca ar fi comis abateri grave de la conduita morala. Dupa cercetarile de rigoare, care in cazul acestuia, probabil s-au confirmat, Colegiul de partid a recomandat “vot de blam”, ca sanctiune pe linie de partid, iar ca masuri administrative sa fie destituit din functie si mutat. Acesta a si fost destituit si mutat la scurt timp, intr-o functie operativa la Inspectoratul Judetean de securitate din Targu-Mures.

Un securist cu suflet “sensibil”… si o incercare de asasinat

Un alt caz luat in discutie in 1974, elocvent pentru moravurile unor mai mari din securitatea mureseana, a fost cel al lui N.M., fost maior. Absolvent al Facultatii de drept, om casatorit si tata a doi copii, N.M. “se-namorase” de mai multe ori, uitand de responsabilitatile de serviciu si de familie, dar si de “morala proletara”. Acesta a fost incadrat in MI in 1952 si trecuse prin mai multe functii: lucrator operativ, inspector principal, sef de birou, iar din 1972 devenise sef serviciu I la Inspectoratul Judetean de securitate. Propriile “organe” ale securitatii (protectie interna i-am zice noi astazi, contrainformatii i se spunea insa atunci) ve­gheau cu vigilenta. In raportul intocmit de aceste organe si oferit Colegiului de partid, se mentiona ca prima aventura, N.M. ar fi avut-o in 1965 – femeia isi parasise chiar sotul venind la Targu-Mures – a doua in 1970, cu o angajata a Inspectoratului si cea de-a treia din cariera de ofiter, ar fi avut-o tot in 1970, dar spre sfarsitul anului. A fost insa o aventura de cosmar incheiata aproape tragic. Cea care intrase in gratiile maiorului, o studenta mureseanca, a facut o cadere psihica, iar la un moment dat, aceasta, a incercat chiar sa o asasineze pe sotia maiorului. Drept urmare, studenta a fost internata la psihiatrie cu un diagnostic sever (psihopatie), iar cariera ofiterului de securitate a luat sfarsit. Dupa indelungi dezbateri, Colegiul de partid a propus in iunie 1973, scoaterea lui N.M. din randul cadrelor active ale securitatii pe motiv ca, citez: “prin comportarea lui a lovit grav in prestigiul institutiei”.

Un profesor imoral

Pentru acele vremuri, un caz mai putin obisnuit a fost cel al lui Viorel Mateiu, profesor de limba engleza la fostul Liceu nr. 4 din Targu Mures. Acesta era acuzat – ulterior Colegiul a stabilit ca acuzatiile erau reale – de mai multe fapte de abuz sexual si de hartuire sexuala a unor eleve de la acel liceu. In cuprinsul referatului intocmit de Colegiul de partid, se mentiona ca dascalul in cauza “si-a satisfacut unele placeri josnice”. Acesta – potrivit raportului – ar fi abuzat sexual de mai multe eleve, printre care: C.C. de 17 ani (pe care ar fi lasat-o insarcinata si care ulterior a nascut un copil), B.I, de 17 ani, K.E. tot de 17 ani. Profesorul Mateiu ar mai fi hartuit sexual profitand de functie, pe alte trei eleve, F.S., A.E. si M.S., toate de 17 ani si colege cu primele la acelasi liceu. Acesta fie le ameninta cu corigenta la limba engleza, fie se arata interesat de a le acorda meditatii la el acasa. Intuind pericolul de a fi condamnat dupa ce va fi exclus din partid de catre Colegiul de partid, Viorel Mateiu a incercat fel de fel de subterfugii, dar inutil. A fost in cele din urma exclus din partid, i s-a desfacut contractul de munca, apoi a fost judecat si condamnat. Dupa iesirea din inchisoare a lucrat un timp la Gaz Metan Targu – Mures. In primii ani dupa ’89, prin urbe mai putea fi intalnit un batran cu un aer obosit si imbracat ponosit. Apoi a disparut brusc din “peisaj”.

“… si-a insusit din ghinda recoltata de elevi…”

O scrisoare anonima i-a vizat si pe fratii Ioan si Vasile Chiorean din Solovastru. Primul dintre ei era invatator, dar si loctiitor al secretarului comunal de partid. Acesta era acuzat de consum exagerat de alcool si de violenta fizica si verbala. Cel de-al doilea era profesor si era acuzat ca si-ar fi insusit din ghinda recoltata de elevii scolii si ca ar fi dat note fara sa-i asculte pe elevi, etc. Nici chiar inalta lor protectie de care beneficiau la Targu-Mures nu i-a putut salva de “mania proletara”. La recomandarea Colegiului de partid au fost sanctionati pe linie de partid, ba chiar mai mult, un var de-al celor doi Chioreni in discutie, directorul scolii din Solovastru, Toader Chiorean, a fost schimbat din functie pentru faptul ca a fost “neprincipial” in relatia cu neamurile sale. Un alt caz, care ilustreaza foarte buna coope­rare dintre organele de partid si cele de securitate, se refera la situatia lui Vasile Rugina instructor in acel moment (1974) la sectorul cadre al Comitetului Judetean de Partid Mures.

Relatiile cu strainii,

un pacat capital

De aproape sase ani, Rugina intretinea relatii cu Fogel (fost Nirsch) Andor, originar din Targu-Mures si care, in 1968, profitand de o excursie in strainatate, ramasese in Belgia. Rugina ii trimitea (si primea) scrisori de la Fogel prin intermediul familiei Alexan­drina si Pompei Botezan. Recomandarea – ce devenea litera de lege – a Colegiului de partid era clara: “sa fie scos din aparatul de partid si sa i se aplice si o sanctiune statutara severa”. Cu siguranta ca in acest caz a mai urmat probabil si o ancheta, avand in vedere ca intrase in relatii cu strainii.

Velman Hans, director in 1974 al Liceului nr. 2 din Sighisoara si deputat in Marea Adunare Nationala, obisnuia sa nu-si tina orele de curs, sa mai faca cate o betie insotita deseori de scandal, iar in momentele respective sa-i ameninte pe cei care incercau sa-l calmeze cu controale in gestiune, fluturandu-le ostentativ legitimatia sa de deputat. Colegiul de partid din Mures l-a luat si pe el in discutie si a recomandat inlocuirea sa din functiile detinute, dar si o sanctiune severa pe linie de partid. Timpurile s-au mai schimbat in ultimii 30 de ani, iar temutul Colegiu de partid, cum era si firesc, a disparut. Asemenea moravuri insa cu siguranta ca au ramas. Doar protagonistii lor sunt altii. Pe ei insa nu-i mai judeca nimeni. Nici macar infatuatele lor constiinte.

Nicolae BALINT

nicolae_balint@yahoo.com