Fals în acte la ATT

În anul 1991, Monicăi Gabor îi era repartizată, din fondul locativ al Sighișoarei, o casă în centrul orașului. După 14 ani de stat în chirie, femeia a reușit să cumpere apartamentul respectiv. Bucuria nu a ținut mult, pentru că interesele legate de respectivul spațiu sunt pe punctul de a o lăsa pe drumuri. Femeia susține că, în cazul în care nu i se face dreptate, va incendia apartamentul. Drama femeii a fost declanșată de un act presupus fals, întocmit de juriștii ATT.

În luna ianuarie a anului trecut, familia Gabor din Sighișoara răsufla ușurată – după 14 ani de stat în chirie, au reușit să cumpere apartamentul în care locuiau, de pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 47. Un apartament mic, cu o singură cameră, fără baie, pe care l-au primit ca repartiție în 1991, de la Cesiro. Monica Gabor nu știa, la acea dată, în ce situație va ajunge: la un an după ce a cumpărat apartamentul, familia ei este pe punctul de a fi aruncată în stradă.

Înainte de venirea comuniștilor, imobilul de la nr. 47 a aparținut familiei Marton. A fost confiscat, intrând în fondul locativ al orașului, iar în 1991 unul din apartamente a fost repartizat Monicăi Gabor, o muncitoare de la Cesiro. În 1996, Iuliana Fulop, moștenitoarea familiei Gabor, a revendicat imobilul, însă Comisia județeană pentru aplicarea Legii 112/195 a decis că acesta nu este retrocedabil, fiind locuit de chiriași, și a recomandat acordarea unor despăgubiri, în condițiile legii, în valoare de 82,3 milioane. Pe lângă acești bani, Iulianei Fulop i-au fost repartizate și două apartamente din fondul locativ, pe care ulterior le-a cumpărat.

Între extaz…

În 2002, Monica Gabor a depus la Primăria Sighișoara o cerere de cumpărare a apartamentului, pe baza HCL 65/2002, care stabilește criteriile pentru vânzarea de spațiilor aflate în proprietatea Consiliului local. Între timp, însă, pe baza Legii 10/2001, Iuliana Fulop a cerut restituirea în natură a imobilului și a acționat în judecată Primăria. Din acest motiv, solicitarea Monicăi Gabor a fost amânată, vânzarea spațiului find aprobată abia în decembrie 2004, prin HCL 138.

În aceste condiții, femeia s-a prezentat în 6 ianuarie la casieria ATT, care fusese însărcinată cu ducerea la îndeplinire al hotărârii de consiliu, și a achitat prima rată pentru apartament, în valoare de 31 de milioane, bani obținuți printr-un împrumut de la bancă. Ulterior, la 18 ianuarie, a fost semnat contractul de vânzare cumpărare între ATT și cei doi soți Gabor, Carmen și Janos. Văzându-se proprietari ai apartamentului, cei doi încep să investească în amenajarea spațiului, care nu avea nici măcar o sală de baie, iar toaleta pe care o foloseau era cea comună, din curte. În total, investițiile făcute în apartament în primăvara lui 2005 se ridică la peste 15.000 de euro.

…și agonie

În luna iunie, însă, când totul părea rezolvat, susține Monica Gabor, a fost chemată la sediul ATT, unde Anne-Marie Maindt, șeful compartimentului locativ, împreună cu directorul ATT, Emil Fabian, au rugat-o să semneze o declarație prin care recunoaște faptul că e conștientă de faptul că Iuliana Fulop este în proces la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru redobândirea imobilului și acceptă că, în cazul în care petenta are câștig de cauză, contractul este nul iar cumpărătoarei îi vor fi returnați banii, cu dobândă. În acest moment începe agonia Monicăi Gabor, care este înștiințată în termen de două săptămâni de la semnarea documentului că a fost acționată în judecată de ATT pentru rezilierea contractului.

Emil Fabian, șeful ATT, respinge, însă acuzațiile femeii și susține că vânzarea s-a făcut la insistențele prefectului, și după ce au existat o serie de consultări cu municipalitatea, dat fiind tocmai faptul că imobilul era revendicat. În aceste condiții, susține Fabian, contractul nu ar fi putut fi semnat fără ca la dosar să existe declarația Monicăi Gabor prin care acceptă nulitatea contractului, în cazul în care instanța îi dădea câștig de cauză Iulianei Fulop. Trebuie precizat, totuși, că Iuliana Fulop este angajat al ATT și, potrivit Monicăi Gabor, a fost susținută în demersul revendicativ de conducerea societății. Fabian susține că, de fapt, vina aparține primăriei, pentru că, de fapt, Iuliana Fulop nu cerea restituirea imobilului, ci doar a terenului aferent. În aceste condiții, susține directorul ATT, problema putea fi rezolvată pe cale amiabilă, însă s-a preferat să se ajungă la proces.

Și totuși, juriștii ATT și-au dovedit capacitatea în momentul în care au chemat-o pe Monica Gabor în judecată pentru rezilierea contractului de vânzare-cumpărare, când au uitat să-l menționeze și pe soțul acesteia, Janos Gabor, titular și el al contractului, motiv pentru care procesul trenează.

Casa pierdută?

În cazul în care ATT câștigă procesul, familia Gabor va trebui, să evacueze apartamentul. Femeia susține că în spatele înscenării prin care este pe punctul de a-și pierde casa stau personaje importante din Sighișoara, precum consilierul local Adi Popa și viceprimarul Sorin Savu. Fabian, în schimb, spune că nu există din partea ATT nici un fel de rea-voință și că situația este clară: femeia știa de problemele juridice legate de apartament în momentul în care l-a cumpărat. Monica Gabor susține că la începutul lui 2005 în CF nu era înscrisă nici un fel de sarcină legată de acest apartament, iar declarația la care face referire Fabian a fost semnată în iunie 2005 și antedatată. În cazul în care lucrurile stau așa, e vorba de fals în acte, lucru pentru care cineva trebuie tras la răspundere. Potrivit femeii, Emil Fabian și Anne-Marie Maindt, șeful compartimentului locativ al ATT.

La mai bine de un an de când a cumpărat apartamentul de pe strada 1 Decembrie, nr. 47, Monica Gabor susține că nu mai are nervi pentru a-și cere dreptatea. Și că, în cazul în care va pierde apartamentul în care a investit peste 15.000 de euro, pe lângă cele 110 de milioane luate împrumut de la bănci pentru a-l achita, va da foc casei, fără nici un fel de regrete. În acest timp, cei acuzați că ar fi aranjat ca lucrurile să decurgă aici stau la adăpostul unui act bănuit de falsitate. Orice turnură ar lua lucrurile, cazul Monicăi Gabor nu e singular, și reprezintă un simptom al modului în care ambiguitățile legilor, combinate cu indolența sau reaua voință a unora, conduc la situații disperate.

Da, știu cazul. E o reclamantă care a fost în audiență și la prefect, și la Marius Ichim. De la Ichim am primit și amenințări că mă dă la DNA, iar după câteva zile a venit Corpul de control al Prefecturii. N-am nimic cu femeia, dar declarația a dat-o înainte de semnarea contractului. Altfel nu l-aș fi semnat.

Emil Fabian, director ATT Sighișoara

Relu TÄ‚TAR