Fotbalul migrează spre școlile private

Luând modelul cluburilor din Occident, după 1990 au apărut și în România școli private de fotbal, cum ar fi  “Gică Popescu”, “Sporting Pitești” sau “Ivansuc Cluj”.
Chiar dacă majoritatea grupărillor private din România nu se pot compara cu cele din Occident, în ultima vreme a crescut considerabil numărul cluburilor sportive particulare, care se ocupă de creșterea fotbaliștilor. În momentul de față, la Târgu Mureș există patru asemenea școli. Să le luăm pe rând și să vedem  ce oferă ele în comparație cu școlile tradiționale.
Olimpia – 11 ani
de activitate
Printre primele școli particulare de fotbal din Transilvania s-a numărat și “Olimpia”, un club târgumureșean înființat în 1993. Până de curând gruparea condusă de Grigore Covrig a fost singura școală particulară din Târgu Mureș. În momentul de față clubul are peste 50 de copii, împărțiți pe mai multe grupe de vârstă, de la copii născuți în 1986, până la cei născuți în 1992. De pregătirea jucătorilor se ocupă trei antrenori: Kallo Geza, Aurel Stoica și Marius Olaru. Antrenamentele se fac pe terenul de la Stadionul Municipal, sau mai exact spus, pe ce a rămas din gazonul cu care altădată orașul se putea mândri.
Taxa pe care o plătesc copiii pentru o lună este de 300.000 de lei, bani din care se asigură arbitrajul, mingi și echipament, în afară de ghete, pe care trebuie să le cumpere părinții. În fiecare an majoritatea grupelor participă la turnee în țară și în Ungaria. Costurile pentru cantonamente și turneele sunt suportate parțial de către părinții copiilor, iar restul este rezolvat de conducerea clubului, din sponsorizări. Olimpia a propulsat spre fotbalul mare mai mulți fotbaliști. Dintre aceștia pot fi amintiți: Sepsi – Gaz Metan Mediaș, Vârtic – “Sporting Pitești”, Cseke – Chimica Târnăveni, Chețan – Gaz Metan Mediaș, Kallo Cătălin – Școala de fotbal “Gică Popescu”, Milășan – curtat de Dinamo etc. Referitor la posibilitatea de a scoate profit dintr-o astfel de activitate, președintele clubului, Grigore Covrig a spus: Până acum nu s-a putut vorbi de profit, pentru că nu au plecat mulți jucători dintr-o dată, dar asta nu înseamnă că pe viitor nu putem scoate niște bani din vânzarea jucătorilor, bani ce vor fi folosiți tot pentru echipamente sau deplasări la competiții. 
Juniorii
de la FC Junior
Clubul FC Junior a fost înființat acum doi ani, dar de abia în această vară și-a intensificat activitatea. Clubul are 6 fondatori, președinte al grupării târgumureșene fiind Boga Ferenc, șeful clinicii Ortoprofil. Printre membri fondatori se numără și Tiberiu Petriș, fostul președinte al clubului Gaz Metan și Universitatea Cluj.
La FC Junior, antrenamentele sunt ținute de foștii jucători ai ASA, Szolosi Laszlo și Andrei Fanici. Clubul are, deocamdată, o grupă de copii născuți în 1994, dar în curând vor mai fi înființate două, 1995 și 1996. Majoritatea antrenamentelor sunt făcute pe un teren de la sediul Distrigaz, pe strada Barajului. Legat de înființarea clubului, Szolosi Laszlo, unul din cei doi antrenori, și el membru fondator al clubului, a spus: “Scopul nostru este să dăm copiilor posibilitatea de a face sport, pentru ca să fie mai sănătoși, iar dacă dintre ei unii vor ajunge fotbaliști e foarte bine. Apoi ne-am gândit și la faptul că de ani buni fotbalul târgumureșean șchioapătă serios. Poate vom contribui și noi la relansarea lui, în acest fel.
La FC Junior  taxa lunară este de 400.000  de lei. Antrenorul Szolosi a spus că din acești bani se asigură mingi, taxa pentru sala de antrenament și inclusiv participarea la turnee.
Noul “Kinder”
Clubul “Kinder” Sângiorgiu de Mureș este cel mai nou club particular de fotbal înființat în județ. El a prins viață chiar în această toamnă. Clubul este condus de doi antrenori Simon Zsolt și Pop Lupu Coriolan, care până de curând au lucrat la ASA. Au plecat de la clubul militar și cu o parte dintre copiii pe care îi aveau în mână la ASA au înființat clubul “Kinder”. La gruparea mureșeană joacă fotbal 80 de copii, cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani. Deși au existat unele controverse în privința copiilor plecați la Kinder de la clubul militar, președintele AJF Mureș, Szatmari Tiberiu, a spus că lucrurile sunt limpezi: “Legitimațiile copiilor în discuție nu mai fost vizate din august 2002, ori regulamentul spune că după doi ani de inactivitate orice jucător poate pleca unde dorește, fară nici o obligație față de club.”
Cei de la Kinder fac antrenamente la Școala Generală Numărul 18, în Sala de la UMF, la Liceul de Chimie și în Sângiorgiu de Mureș.
Copiii plătesc o taxă lunară de 400.000 de lei, dar ca și la FC Junior, în acești bani sunt incluse și participările la diferite turnee.
Prima mare ispravă a micilor fotbaliști de la Kinder a fost câștigarea fazei jdețene a Memorialului “Gheorghe Olah”, în urmă cu o săptămână.
Speranțe
și la “Speranța”
Ultima dintre cele patru școli private de fotbal din Târgu Mureș este Asociația Sportivă “Speranța”. Deocamdată aici sunt înscriși doar 15 copii, la categoriile de vârstă 1995 și 1996, dar Constantin Lungu, care este și președinte și antrenor al clubului, va extinde activitatea la momentul oportun.  AS “Speranța” a fost înființat în acest an. Copii plătesc o cotizație lunară de 250 000 de lei, iar restul costurilor sunt acoperite de președintele clubului. Deocamdată, copiii din cele două grupe nu participă în competiții pentru că sunt prea mici. “Eu nu m-am gândit nici o clipă că aș putea scoate bani din această activitate. Mulțumirea de a scoate 2-3 jucători de valoare este suficientă” a spus Constantin Lungu.
Cam aceasta ar fi pe scurt istoria celor patru cluburi particulare de fotbal din Târgu Mureș. Ele vin ca o alternativă la cluburile tradiționale, ca ASA Târgu Mureș, care este încă cel mai important centru de copii și juniori din județ, sau Liceul cu Program Sportiv, unde există, de asemena, mai multe clase cu profil fotbal. Kanyaro Attila, unul dintre antrenorii care muncesc aici a vorbit despre cele două forme de pedagogie a fotbalului: “Nu se mai poate face o diferență clară între cluburile tradiționale și cele private, pentru că la multe dintre cele aflate în prima categorie se percepe taxă. Noi nu îi taxăm pe copii pentru participarea în campionat, sau pentru antrenamente, dar costurile pentru echipament nu le putem asigura în totalitate. Ghete, de exemplu, își cumpără copiii. Eu personal am avut o încercare de a face o școală privată, dar m-am lovit de o mare problemă. Noi nu avem terenuri și condițiile potrivite pentru așa ceva. M-am gândit că nu este normal să le cer copiilor 300-400.000 de pe lună pentru că apoi să nu le pot oferi ce trebuie, așa că am renunțat.”
Cele spuse de profesorul Kanyaro scot în evidență distanța enormă dintre posibilitățile Occidentului și cele ale României, în materie de școli de fotbal. Chiar dacă există câteva excepții, situația de la noi este încă cenușie, și nici nu va fi altfel până când nivelul de trai nu va crește substanțial.

Modelul Gică Popescu

Școala de fotbal “Gică Popescu”  este, fără îndoială, etalonul, în ceea ce privește școlile de fotbal private din România. Aceasta este situată în Craiova și se întinde pe o suprafață de 30.000 de metri pătrați. Baza are terenuri cu iarbă și pistă atletică, gazon artificial, saună, sală de fitness, piscină și dormitoare bine utilate.
Aici se pregătesc sub îndrumarea mai multor antrenori, cum ar fi Nicolae Zamfir sau Adrian Popescu, copii și adolescenți cu vârsta între 12 și 18 ani. În ultimii doi ani, echipele de la școala de fotbal Gică Popescu au ajuns mereu în fazele finale ale întrecerilor naționale de juniori.

“Școlirea” unui copil la fotbal îl costă pe un părinte între 10 și 15 milioane de lei pe an. Taxa lunară însumată ajunge la aproximativ 5 milioane de lei pe an, bani la care se adaugă multe alte cheltuieli. Claudiu Valea, unul dintre mulții părinți care fac sacrificii pentru ca fiul să poate ajuge fotbalist, ne-a spus ce înseamnă să-și țină copilul la fotbal : “Cel puțin de 4 ori pe săptămână trebuie să-l ducem la antrenament. Trebuie să-i punem un mic pachețel și să-i dăm bani de un suc. Dacă e vară un suc este prea puțin. Copilul are nevoie de cel puțin două perechi de ghete într-un an și de 3-4 mingi. Mai trebuie să-i cumpărăm un trening sau două, iar cum se află într-o perioadă de creștere acestea trebuie schimbate destul de des. Dacă merge la un turneu îi trebuie bani. Ar fi încă multe…Una peste alta ajungi undeva la 15 milioane de lei pe an.”