Uncategorized

Ghidul nostalgic al Clujului

Ca sa te simti bine într-un oras unde traiesti trebuie sa ai din când în când emotii de îndragostit si niste amintiri, pe care trecerea vremii le rafineaza în loc sa le stearga. Sa fie, de exemplu, o strada marginita de tei pe unde te-a dus zi de zi de mânuta pâna la scoala si înapoi în copilarie bunicul. Sa fie niste biserici care atunci, copil fiind, ti s-au parut uriase facute parca pentru un Dumnezeu exagerat, în care cu timpul vei învata sa-ti gasesti pacea sufleteasca si speranta în momente de cumpana. Sa fie un liceu pe care profesori cu minti vioaie si pasionati de munca lor sa-l transforme într-un loc al gasiri de sine si al orientarii catre propria vocatie. Un loc unde sa înveti carte, sa râzi de viata cu insolenta potrivita adolescentei si sa speri la modul obraznic al micilor zei. Sa fie o facultate în care icoana lui Blaga parca mai urca si coboara treptele spre amfiteatru, stârnind împrejuru-i un aer de taina si încântare. Sa fie un parc în care ti-ai pierdut mintile de dragul unei fete ciudate ca himerele si unde ai îmbratisat copacii de fericire. O fericire nebuna fara de care orice tinerete ar fi searbada, poate chiar caraghioasa. Apoi sa mai fie si un loc în cimitir unde te duci când ti-e dor de cei pe care nu-i mai poti vedea, dar nici uita.
Ar fi bine ca orasul în care traiesti sa aiba ceva din aerul unei cetati a lui Dumnezeu. Sa îti gasesti în el bucuriile, sa îti împlinesti dragostea, sa-ti afli în el pacea domestica a familiei si sa simti ca, daca l-ai parasi, te-ai îmbolnavi de inima rea ca un îndragostit ce-si pierde perechea. Iata cum zugraveste Clujul un scriitoras contemporan, îndragostit probabil de orasul sau: „În zilele senine de octombrie Clujul devine straveziu ca o cetate aeriana. Oamenii atipiti si pasarile planeaza împreuna în linistea dupa-amiezilor. Viata se curbeaza dupa liniile melancoliilor, aleile se ridica devenind lifturi pe verticalele dragostelor de dupa vacanta. Terasele se coloreaza cu studenti, halbele spumega în vorbarii vesele, umerii se ating. Se strâng mâinile cu prietenie, se întâlnesc privirile înmuiate de dor. Se fac marturisiri, se împartasesc saruturi nerabdatoare. În astfel de zile câinii nu flamânzesc, masinile nu se uzeaza, fustele nu se învechesc pe soldurile femeilor. Sufletele raposatilor întârzie în aurul dupa-amiezilor pâna dau ploile. Nucile se itesc din coaja despicata, dar nu cad, bunicii uita sa se-ntristeze, turistii îsi pierd chipul de pe pasapoarte si încep sa se creada localnici. Statuile îsi schimba aerul de epoca cu unul mai modern, strigoii îsi croiesc costume elegante si intra în Biblioteca Centrala sa se instruiasca. Profesorii universitari vin din vacanta bronzati si atletici ca dintr-un paradis grecesc.â€
Cel mai recent album al Clujului îmi pare un astfel de ghid nostalgic. Este atât de frumos, cu copertele lui din lemn încrustat si cotorul legat în piele întoarsa, cu filele lui din hârtie manuala cu gravuri si fotografii în care respira aerul epocilor trecute, cu oameni, costume, biserici, bulevarde, piete, institutii, cafenele, locuri de promenada si loisir, încât deodata te apuca regretul ca nu mai e la fel de pitoresc si azi. Old Cluj-Napoca , editat de Videx Advertising, cu texte scrise de Ancuta Lacrimioara Chis si Dorel Alexandru Vidican si tehnoredactare impecabila de Razvan Matei, este un album al orasului de pe Somes care se ridica într-adevar la standardele de calitate, viziune si conceptie pe care le reclama o viitoare capitala culturala europeana. Lucrarea cuprinde o prezentare în imagine si text a istoricului localitatii din 1377 pâna în 1940, sub aspectele constituirii ca oras, al administratiei, populatiei si componentei etnice, al reprezentarii religioase si culturale, al dezvoltarii economice etc. De asemenea sunt amintite evenimentele determinante ale istoriei orasului, precum si personalitatile care le-au prilejuit. În planul organizarii urbanistice, începând cu constructia Cetatii în a doua parte a secolului  al – XIII – lea  de catre principele stefan cu colonisti sasi din zona Rinului si a Flandrei, este urmarita extinderea si fortificarea cetatii de-a lungul secolelor  al – XV – lea si  al – XVI – lea când suprafata acesteia avea cam 45 de hectare. În aceeasi perioada au fost construite si portile, soselele si turnurile Cetatii. Renumele de „oras comoara†si „Principalul Oras din Transilvania†este câstigat dupa dezvoltarea spectaculoasa a acestuia, pornind de la suita de privilegii acordate de Regele Matia pe la 1458-1490 si sporirea rolului sau politic în vremea principelui Transilvaniei stefan Bocskai la începutul secolului al – XVII – lea. Dupa ocuparea orasului în 1686 de armatele habsburgice, în perioada urmatoare Clujul devine sediu al Guberniului Transilvaniei, capitala a Marelui Principat al Transilvaniei din 1790 pâna la 1848, precum si sediu al Dietelor transilvane. Pâna la 1919 Clujul face parte din Imperiul Austro-Ungar, fiind o perioada în care se construiesc multe din cladirile emblematice, se deschid institutii si se dezvolta sub aspect demografic. Albumul se opreste la 1940 când orasul facea parte deja, alaturi de întreg Ardealul, din Regatul României. Denumirea de Cluj-Napoca este luata în perioada comunista printr-o decizie centrala abia în 1974.
Old Cluj-Napoca este prin conceptie, calitatea estetica si prezentare un album de colectie, ideal pentru a reprezenta emblema unor institutii clujene care doresc sa îsi asocieze brandul istoriei orasului nostru. Nu oricine îsi permite sa îl achizitioneze, însa este cadoul perfect în situatii de negociere si protocol la nivel de institutii. Tot ce este important pentru un turist strain sau pentru un întreprinzator interesat de Cluj-Napoca se poate asimila într-o ora de lectura si vizionare a splendidelor gravuri si fotografii. Chiar într-un avion, de pilda. Deocamdata nu avem un produs comparabil sub aspect estetic pe piata locala, si de aceea trebuie sa multumim echipei care la realizat pentru reusita. Este un mod de a cinsti locul si totodata de a-l face cunoscut si altora în adevarul si frumusetea lui de odinioara. Iar autoritatilor administrative nu le revine decât sarcina de a pastra ce este reprezentativ si a îmbogati pe viitor imaginea de sine si în lume a orasului nostru. 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close