Grieg si Ibsen, reuniti in chintesenta spiritului norvegian: Peer Gynt
Celebrarea Centenarului “Edvard Grieg” si Anul “Henrik Ibsen”, o coincidenta benefica promovarii culturii norvegiene
Daca marele clasic englez Willam Shakespeare a devenit un canon pentru intreaga literatura universala, norvegianul Henrik Ibsen a devenit un canon in dramaturgia universala. Al sau Peer Gynt este chintesenta spiritului norvegian, plamadit din bogatia imaginatiei populare norvegiene si transpus muzical si devenit faimos in intreaga lume prin muzica lui Edvard Grieg.
Centenarul Grieg
Anul 2007 a marcat o suta de ani de la moartea compozitorului Edvard Grieg, unul din cei mai importanti ambasadori ai Norvegiei in lume. Celebrarea Centenarului Edvard Grieg a avut drept scop prezentarea, atat in Norvegia, cat si in lume, a lucrarilor si ideilor marelui compozitor nordic, in vederea revitalizarii memoriei sale, dar si in ideea promovarii operei sale in fata unui public mai putin familiarizat cu aceasta, precum si compararea muzicii sale cu principiile estetice si sociale contemporane. Principalele evenimente care au marcat Centenarul Grieg, concerte, expozitii, festivaluri, conferinte, seminarii, prezentari, atat in Norvegia, cat si in alte tari, au fost coordonate de Compania “Grieg 07”, infiintata in 2006 la Bergen, si de Ministerul Afacerilor Externe Norvegian, care s-a ocupat de manifestarile internationale dedicate marelui compozitor.
In Romania, Cenetenarul Edvard Grieg a fost marcat de un concert, desfasurat sub patronajul Ambasadei Regale a Norvegiei la Bucuresti, sustinut in cadrul programului Sibiu – capitala culturala europeana 2007.
Henrik Ibsen este, alaturi de Marele Will, cel mai jucat dramaturg din lume. Anul 2006, cand s-au implinit 100 de ani de la moartea sa, a fost declarat de catre Ministerul Culturii din Norvegia drept “Anul Ibsen”, cand, in fiecare zi, cel putin o piesa de Ibsen a fost interpretata pe o scena, undeva in lume. Centenarul Ibsen a fost un tur de forta, o demonstratie a pozitiei pe care autorul norvegian o detine in dramaturgia universala. Potrivit calendarului de evenimente postat pe site-ul oficial al evenimentului, www.ibsen.net, numarul total de manifestari, spectacole de teatru, de televiziune, filme, concerte, expozitii, seminarii, festivaluri, lansari de carte, dedicate memoriei lui Henrik Ibsen a fost de 8.213, o cifra impresionanta, dar extrem de graitoare cu privire la importanta mostenirii sale. Manifestari organizate in 83 de tari, din Norvegia pana in Zimbabwe si Orientul Indepartat, unde temele sale majore, lupta pentru egalitate in drepturi sau pentru libertatea individului, au maxima rezonanta pana in ziua de azi. In Romania, anul Ibsen a fost marcat de evenimentul “Henrik Ibsen on Film”, organizat de Ambasada Regala a Norvegiei si Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj Napoca. Momentele principale ale evenimentului au fost vernisarea expozitiei de afise Henrik Ibsen, lansarea unui numar special al revistei universitare Studia. Seria Philologia, editie coordonata de conf. univ. dr. Sanda Tomescu Baciu, sefa Catedrei de Limbi si Literaturi Scandinave din cadrul UBB, o conferinta sustinuta de Asbjorn Aarseth, reputat ibsenolog de la Universitatea din Bergen, precum si cateva filme inspirate din opera ibseniana.
Edvard Grieg
– repere biografice
Edvard Grieg s-a nascut la Bergen in 15 iunie 1843. A demonstrat de timpuriu interes pentru muzica si pentru pian, inscriindu-se la Conservatorul din Leipzig, unde si-a imbogatit cunostintele despre traditia muzicala europeana. In anii petrecuti la Copenhaga l-a intalnit pe compozitorul norvegian Rikard Nordraak, al carui entuziasm fata de tot ceea ce era norvegian avea sa-l molipseasca in curand si pe Grieg. Totusi, cea mai importanta persoana pe care Grieg a cunoscut-o la Copenhaga a fost verisoara sa, Nina Hagerup. Grieg s-a indragostit de ea si s-au logodit in secret, logodna fiind facuta publica, abia cateva luni mai tarziu. Cu aceasta ocazie, Grieg i-a facut Ninei cadou patru cantece, ale caror versuri erau scrise de bunul lor prieten Hans Christian Andersen.
Familia Grieg s-a mutat de la Copenhaga la Christiania, numele vechi al actualei capitale – Oslo, pentru a ajuta la crearea unei comunitati muzicale norvegiene in capitala. In 1868, Grieg a compus Concertul sau pentru pian in A minor. Aceasta capodopera a insemnat afirmarea sa ca si compozitor, si, dupa publicarea ei, a fost considerat unul dintre cei mai marcanti compozitori ai vremii. Grieg a lucrat mult cu Bjørnstjerne Bjørnson la inceputul anilor 1870, compunand muzica pentru mai multe dintre poemele lui Bjørnson. In 1876, a avut loc premiera lui “Peer Gyn” la Teatrul din Christiania. Ca urmare a succesului imediat al lucrarii, Grieg a mai compus muzica pentru sase dintre poemele lui Ibsen.
Ca multi compozitori ai timpului sau, Grieg a avut un mare interes pentru sunetele pe care le auzea in natura si in muzica populara, era de fapt o expresie a procesului de trezire a spiritului national si de creare a identitatii. In lucrarile sale, Grieg a utilizat pe scara larga elemente din muzica populara norvegiana si imagini sonore care recreeaza si prelucreaza impresii ale peisajului natural norvegian. Cantecul pasarilor, cascadele, ploaia si muntii, si-au gasit locul in compozitiile sale, iar ascultatorii au parte de o autentica experienta a naturii prin intermediul muzicii sale. Grieg a cules sunetele naturii norvegiene. Influenta sa asupra muzicii europene ajunsese atat de mare incat in Franta se vorbea despre doua stiluri foarte active la sfarsitul secolului XIX: scoala ruseasca si scoala norvegiana.
In timpul numeroaselor calatorii in Europa, Grieg a intalnit si s-a imprietenit cu alti compozitori, ca Peter Tchaikovsky, Johannes Brahms, Franz Liszt, Fredric Delius, Camille Saint Saens si Julius Röntgen. A avut de asemenea o puternica influenta asupra unor compozitori mai tineri, in special asupra lui Béla Bartók, dar si a lui Maurice Ravel si Claude Debussy.
(Acesta biografie a fost preluata
de pe site-ul www.norvegia.ro).
Anul Ibsen
Henrik Ibsen s-a nascut la Skien in 1828, iar la varsta de 15 ani si-a inceput studiile pentru a deveni farmacist, iar la scurt timp, a publicat prima sa piesa de teatru – Catilina. Dupa a scurta sedere in Kristiania, se muta la Bergen unde locuieste sase ani, timp in care la lucreaza la Teatrul Norvegian, unde si reuseste sa monteze sase din piesele sale. Lucrand ca regizor, capata intelegere asupra tuturor detaliilor artei teatrale. Tot aici o intalneste pe Suzannah Daae Thoresen, care va deveni sotia, muza si prietenul sau de nadejde. Se muta apoi in capitala pentru ca i se ofera postul de director al Teatrului Norvegian din Kristiania.
In vara anului 1864, Ibsen paraseste Norvegia si se muta la Roma. Acesta a fost inceputul unei perioade de 27 de ani petrecute departe de tara natala. In timpul perioadei petrecute la Roma, scrie marile sale poeme dramatice, Brand si Peer Gynt, urmate de singurul sau volum de versuri, Poeme. In 1873, vede lumina tiparului Imparat si Galilean, ultima sa piesa istorica, a carei actiune este plasata in perioada Imperiului Roman. Stalpii societatii deschide seria marilor sale drame contemporane (Casa de papusi, Strigoii, Un dusman al poporului), punand bazele teatrului modern. Temele abordate de Ibsen in aceste piese, pozitia femeii in casnicie si in societate, ipocrizia, disimularea, abuzul de putere, relatia dintre adevar si dreptate, libertate si datorie, incestul, protectia mediului versus interese economice etc., au raspuns cerintelor expuse de criticul danez Georg Brandes, cu privire la lansarea unei dezbateri asupra acestor subiecte. Rata salbatica, Rosmersholm, Femeia marii, Hedda Gabler sunt peiese cu care Ibsen face trecerea de la drama realista la cea psihologica si simbolica.
In 1891, Ibsen revine in Norvegia, se stabileste la Kristiania si continua sa locuiasca acolo pana in momentul mortii sale, in 1906. Ultimele sale patru piese (Constructorul, Micul Eyolf, John Gabriel Borkman, Cand noi mortii vom invia) sunt considerate autoportrete dramatice, confesiuni artistice realizate in numele autocunoasterii. Henrik Ibsen este autorul a 26 de opere dramatice si a 300 de poezii, piesele sale continua sa fie printre cele mai jucate din intreaga lume.
Celebrarea Centenarului “Edvard Grieg” si Anul “Henrik Ibsen” a fost o coincidenta benefica promovarii culturii norvegiene. Grieg si Ibsen s-au reunit in chintesenta spiritului norvegian: Peer Gynt.
Diana SACAREA
