Guvernul de la Cluj, umbra Guvernului de la București

După scoaterea de la guvernare, democrații par deciși să-și ia în serios noul rol, anunțând că vor face o opoziție “dură”. Mai mult, liderul democrat, Emil Boc a susținut că partidul pe care îl conduce va iniția un guvern din umbră, care va monitoriza “la sânge” activitatea actualului Cabinet, va cenzura și va prezenta alternative la ceea ce înseamnă guvernarea României pe toate palierele. Este de așteptat astfel ca guvernul din umbră, condus de Emil Boc, să reunească astfel o serie de “miniștri” precum Vasile Blaga la Interne, Mihai Hărdău la Educație, Florin Stamatean la Sănătate sau Daniel Buda la Justiție. Formarea unui guvern din umbră care să cenzureze derapajele Guvernului de la București presupune faptul că, în perioada următoare, centrul de putere al Opoziției se va muta la Cluj. Dar, cel mai probabil și un oarecare embargo impus fondurilor îndreptate către această zonă.

România are un Guvern restructurat format din reprezentanți ai PNL și UDMR, în timp ce PD a fost scos de la guvernare. Dacă până recent am fost obișnuiți cu un număr mare de miniștri clujeni, în noua structură guvernamentală predomină, cu precădere, miniștri ieșeni, apropiați ai premierului Tăriceanu. Democrații au anunțat că nu vor susține noul Guvern, considerându-l “ilegitim, cu un premier impostor”. Schema guvernamentală păstrează numărul de portofolii, dar reduce numărul miniștrilor delegați și al vicepremierilor. Lista noului Guvern Tăriceanu cuprinde 15 ministere, un post de ministru delegat, unul de vicepremier și pe cel de premier. Printre cei mai cunoscuți membri ai noului Cabinet se numără Teodor Meleșcanu la Apărare, Varujan Vosganian la Economie și Finanțe și Marko Bela, singurul ministru de stat. În componența noului Guvern se află, în premieră, și câțiva tineri a căror vârstă depășește doar cu puțin 30 de ani.

Ieșeanul Cristian Adomniței, aflat la cârma Ministerului Educației, își propune o mai bună comunicare cu sindicatele profesorilor, cu asociațiile părinților și ale studenților, pentru a afla care sunt adevăratele probleme ale sistemului educațional.

Noul ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a declarat că principalele linii de politică externă nu se vor schimba odată cu venirea sa la conducerea ministerului. Totuși, el și-a propus să înființeze un Consiliu Consultativ, format din foștii președinți ai țării și foștii miniștri de Externe de după 1990.

Ludovic Orban, noul ministru al Transporturilor, a declarat că se va concentra, în special, pe contrucția de autostrăzi. Orban nu vrea, însă, să impună o taxă pe autostrăzi, așa cum anunțase Radu Berceanu.

Combaterea și eradicarea corupției reprezintă unul dintre obiectivele principale ale noii formule de guvernare, potrivit premierului Tăriceanu. De asemenea, eliminarea decalajelor economice între diferitele regiuni ale țării noastre este o altă prioritate pe agenda noului Guvern. Este esențială corelarea legislației din România cu cea europeană, a mai spus premierul. În ceea ce privește ministerele care vor avea parte de un sprijin sporit, Tăriceanu a precizat că este vorba despre Ministerul Economiei și Finanțelor, al Educației, al Sănătății și cel al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. De o atenție specială va beneficia și dezvoltarea infrastructurii și dezvoltarea rurală.

Noutățile noului Guvern

Cele mai importante noutăți pe care le aduce cel de-al doilea cabinet Tăriceanu sunt reprezentate de cele trei ministere noi și de cei opt miniștri care intră în executiv, alături de cei deja în exercițiu – Bela Marko, Varujan Vosganian, Cristian David, Eugen Nicolăescu, Laszlo Borbely, Adrian Iorgulescu și Mihai Voicu. Noul cabinet a creat un super-minister – cel al Economiei și Finanțelor – peste care a fost pus șef Varujan Vosganian, care astfel își vede împlinit un mai vechi vis al său legat de finanțe. O noutate este și noul ministru al IMM-urilor, care ia Comerțul de la Economie și Turismul de la Transporturi, completându-l cu un departament al profesiilor liberale. Ministerul Dezvoltării se constituie prin desprinderea Lucrărilor Publice tot de la Transporturi. Cea mai semnificativă ieșire din peisaj este aceea a ministrului Finanțelor, Sebastian Vlădescu, iar UDMR-ul, deși are doar patru miniștri, beneficiază de prezența a șase maghiari (sau aproape maghiari) în Executiv. Dintre noii miniștri, doar doi pot fi considerați cu o anumită experiență executivă. Astfel, Teodor Meleșcanu a mai fost în perioada 1992-1996 ministru de Externe în cabinetul PDSR condus de Nicolae Văcăroiu. Decebal Traian Remeș l-a înlocuit pe Ciumara în guvernul CDR.

Opoziție puternică

Emil Boc, președintele PD, a declarat că nu va susține noul Guvern, deoarece este unul ilegitim. “PD nu va vota Guvernul propus de PNL pentru este un Guvern ilegitim cu un premier impostor”, a susținut Emil Boc. Președintele PD a precizat că actualul premier este impostor, pentru că el a fost ales ca premier din partea Alianței, și nu din partea PNL. Prin urmare, atâta vreme cât nu mai există această Alianță, premierul nu mai este unul legitim. De asemenea, liderul PD a mai spus că “Partidul Democrat preferă să plece în opoziție decât să-și trădeze electoratul”. “PNL a îndeplinit visul PSD, și anume distrugerea Alianței D.A. (…) PNL va guverna la comanda PSD”, a completat Emil Boc. “Declarațiile lui Boc și Videanu confirmă resursele de ipocrizie pe care le are PD. PNL nu a întocmit trocuri politice cu PSD , PNL nu l-a susținut pe maior la SRI, asa cum a făcut PD la ordinele lui Băsescu. Apreciem că proba supremă a imposturii este jocul opoziției la putere practicat de PD”, a spus Teodor Meleșcanu, vicepreședinte PNL.

Noul Guvern Tăriceanu a depus jurământul în fața președintelui României, după ce a primit votul de învestitură al Parlamentului. Deși inițial era luat în calcul doar sprijinul membrilor PNL, UDMR și PSD, rezultatul votului arată că reprezentanții mai multor partide au ridicat mâna pentru noua echipă. Cabinetul a primit votul de învestitură al Parlamentului: 302 senatori și deputați au votat pentru și 27 împotrivă. Parlamentul a validat structura ministerelor propuse de Călin Popescu Tăriceanu, aprobând astfel modificarea Legii de organizare a Executivului. Parlamentarii PD și PLD nu au participat la vot și au părăsit sala.

Tăriceanu a rostit un discurs de mulțumire după învestirea guvernului: “A fost un vot care arată că avem o clasă politică dornică de aplanarea conflictelor politice și de asigurarea stabilități politice”. În opinia lui Tăriceanu, “cetățeanul așteaptă o viață mai bună și nu certuri și conflicte pe scena politică”.

Guvernul Boc

Liderii Partidului Democrat își pregătesc întoarcerea la guvernare prin formarea unui executiv din umbră. PD nu ar fi primul partid care recurge la o astfel de soluție. și Partidul Social Democrat și-a creat o astfel de structură imediat după ieșirea de la guvernare.

Președintele PD, Emil Boc, a declarat, joi, după ședința Colegiului Director al partidului, că Partidul Democrat va face o opoziție parlamentară “dură, reală, clară și fără echivoc și nu una de fațadă, de genul celei făcute de PSD”. “PD va face o opoziție parlamentară dură, reală, clară și fără echivoc și nu o opoziție de fațadă de genul celei făcute de PSD, care astăzi se află la guvernare alături de PNL”, a asigurat Boc. Acesta a anunțat că obiectivul 0 al PD este câștigarea tuturor alegerilor electorale, inclusive a celor pentru Parlamentul European(PE) , anunțând că listele pentru PE vor fi finalizate până în luna iunie. Boc a opinat că Partidul Democrat nu va lasa nesancționate “derapajele” pe care Alianța PNL- PSD le va face în continuare, adăugând că PD va elabora o carte albă a guvernării sale. “Noi nu ne vom dezice de ideile pe care le-am lansat atunci când am fost la guvernare. Îi asigurăm că vom face o opoziție așa cum se face la carte, iar cetățenii pot avea încredere în PD că va fi continuatorul acelor idei și principii pentru care și-au dat votul în 2004. Vom reveni la putere prin votul cetățeanului, pentru că știm să guvernăm bine”, a spus liderul democrat.

PD va iniția un Guvern din umbră care va monitoriza “la sânge” activitatea actualului Cabinet, va cenzura și va prezenta alterative la ceea ce înseamnă guvernarea României pe toate palierele, a mai anunțat, președintele democrat, Emil Boc. “Chiar dacă primul ministru a anunțat că noul guvern continuă programul de guvernare al Alianței, datorită concubinajului PNL-PSD, noi nu credem că acest lucru este posibil. Lucru care a început deja să se vadă în Parlament, prin compromisurile care se fac între PNL și PSD în denaturarea actelor normative”, a justificat vicepreședintele executiv al PD, Adriean Videanu, necesitatea Guvernului din umbră. Videanu a anunțat că va prezenta public, în cursul acestei săptămâni, componența acestui guvern. Acesta a spus că lista pentru depunerea candidaturilor pentru Executivul din umbră este deschisă pentru fiecare militant PD, aceasta urmând a fi dată spre aprobarea Biroului Politic. “Conform statutulu PD fiecare militant al PD, în concordanță cu criteriile de carieră politică, poate să-și depună candidatura pentru orice funcție guvernamentală. De aceea, am lansat această invitație tuturor membrilor de partid, iar Biroul Permanent va hotărâ lista guvernului dim umbră”, a spus Videanu. Cu privire la componența Guvernului din umbră, Boc a precizat că în mod cert unul dintre membri va fi fostul ministru al Administrației și Internelor, Vasile Blaga. Este de așteptat astfel ca în structura “guvernului democrat” să se regăsească toți foștii miniștri democrați. De Ministerul Muncii s-ar ocupa fostul ministru de resort Gheorghe Barbu, la Interne Vasile Blaga, iar la Transporturi Radu Berceanu. Fostul ministru Mihail Hărdău ar rămâne la Învățământ, Sulfina Barbu va supraveghea Ministerul Mediului. Mai mult, este de așteptat ca liderul democrat clujean, Daniel Buda să conducă Ministerul Justiție, având în vedere activitatea sa susținută în Comisia Juridică. Totodată, la Apărare am putea să-l regăsim pe Sorin Frunzăverde, în timp ce Economia și Finanțele ar reveni lui Gheorghe Pogea sau lui Adriean Videanu.

Prin lupa Europei

Cotidianul berlinez Die Welt îi reproșează premierului Tăriceanu că nu a mai păstrat-o la Justiție pe Monica Macovei. Die Welt a scris că observatorii îl consideră pe noul șef al Justiției, Tudor Chiuariu, drept antiteza predecesoarei sale. Cotidianul notează că înlocuitorul Monicăi Macovei mizează pe înnoiri, care nu se orientează în funcție de cerințele Bruxelles-ului. Așa că, potrivit ziarului german, în acest context, temerile Uniunii Europene că România va face de mântuială reformele la care s-a angajat nu sunt tocmai neîntemeiate. Die Welt mai scrie că noii alianțe PNL- UDMR îi lipsește complet viziunea politică post-aderare, mai ales că unii miniștri și-au recunoscut competența limită, chiar înainte de a-și lua în primire funcțiile. Presa belgiană și franceză remarcă, în același ton: Tăriceanu îi dă afară din Guvern pe oamenii președintelui Băsescu. Majoritatea articolelor apărute pe tema restructurării guvernamentale de la București notează, în afara unui rezumat al mutărilor recente de la Palatul Victoria, dispariția din noua schemă a Monicăi Macovei. Publicația electronică de analiză politică Stratfor subliniază, în comentariul pe marginea colapsului coaliției Dreptate și Adevăr, că Uniunea Europeană nu privește cu ochi buni schimbările de la București, în special din cauza faptului că Monica Macovei, care “a reformat România îndeajuns pentru primirea României ca membru în UE”, și-a pierdut portofoliul în urma remanierii. Stratfor.com mai notează că succesorul Monicăi Macovei, Tudor Chiuariu, este tânăr și nu are experiență în relațiile cu UE. Pe de altă parte, Tudor Chiuariu nu este susținut nici de către magistrații ieșeni, nici de presa locală prin asocierea sa cu “Mafia de la Iași”. Întrebat ce obiective și-a fixat, Tudor Chiuariu a preferat un discurs vag. “Voi continua lupta împotriva corupției, reforma în sistemul judiciar și voi urmări restabilirea unei bune comunicări cu toate celelalte instituții ale statului”, a spus acesta. În privința înființării Agenției Naționale de Integritate, noul ministru a dat asigurări că aceasta va trece de Parlament. “Este un proiect pe care îl susțin și sunt convins că legea va fi adoptată de legislativ”, a încheiat Chiuariu.

“România este cea mai recentă dovadă că apartenența la Uniunea Europeană nu este un medicament miraculos care vindecă instabilitatea politică și garantează o guvernare bună”, comentează Deutsche Welle. Conducătorii de la București s-au afundat atât de tare în certuri, încât și ministrul Monica Macovei, speranța a Bruxelles-ului, a fost alungată de pe scaunul ministerial, apreciază DW.

În esență, criza politică de la București este o bună justificare pentru toți cei care permit României doar un statut de membru second-hand al Uniunii, cu restricții și monitorizare severă. În plus, criza guvernamentală de la București dă apă la moară celor care vor să pună capăt lărgirii Uniunii Europene. Bruxellesul are nevoie de parteneri stabili, nu de copii-problemă, conchide postul german

Componența noului Executiv:

Marko Bela – ministru de Stat pentru coordonarea activității din domeniile Culturii, Învățământului și Integrării Europene

Adrian Cioroianu – ministrul Afacerilor Externe

Varujan Vosganian – ministrul Economiei și Finanțelor

Teodor Meleșcanu – ministrul Apărării

Tudor Chiuariu – ministrul Justiției

Cristian David – ministrul Internelor și Reformei Administrative

Ludovic Orban – ministrul Transporturilor

Cristian Adomniței – ministrul Educației, Cercetării și Tineretului

Paul Păcuraru – ministrul Muncii, Familiei și Egalității de șanse

Ovidiu Silaghi – ministrul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale

Decebal Traian Remeș – ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Eugen Nicolăescu – ministrul Sănătății

Laszlo Borbely – ministrul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor

Attila Korody – ministrul Mediului și Dezvoltării Durabile

Adrian Iorgulescu – ministrul Culturii și Cultelor

Zsolt Nagy – ministrul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

Mihai Voicu – ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul

Joaca politică

Majoritatea parlamentară este construită de PSD, PC și PRM. În acest context se creează alianțe neoficiale, în funcție de interesele de moment sau pe termen lung ale fiecărui partid. Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor dorește suspendarea președintelui Băsescu, dar nu-i dorește pe Geoană și Hrebenciuc la putere. PLD se aliniază opoziției față de executivul Tăriceanu, împreună cu PD și, din nou, PRM. Stolojan acuză premierul de fraternizare cu PSD în detrimentul intereselor națiunii: “Tăriceanu a reușit acum în aprilie 2007, să facă ce nu a reușit Adrian Năstase în 2004, la alegerile pentru Parlamentul României, și anume să aducă PSD-ul la guvernare”. În curentul format, PD s-a retras de la putere, deși încep să apară cazuri de retragere din partid în favoarea guvernării, precum cel al vicepreședintelui ANPM, Vasile Bran. PSD se găsește din nou în situația de a-și exercita puterea, doar că de data aceasta a declarat că nu se va alia cu nicun alt partid. Între timp, UDMR a reușit din nou să ajungă în executiv, așa cum se întâmplă de fiecare dată, indiferent de mișcările politice. Între dosarul de poliție politică și cel de urmărire penală emis de DNA, președintele PC Dan Voiculescu își continuă lupta sa cu Băsescu și amenință cu eliminarea din partid a celor care nu vor vota suspendarea președintelui.

Următoarele ținte liberale?

Potrivit unor surse, nu suspendarea președintelui Băsescu, ar fi următoarea prioritate a liberalilor. Astfel, liberalii ar dori să-și pună oameni de încredere atât în fruntea DNA cât și în cea a a Parchetului General. Ar fi de amintit faptul că, atât șeful DNA, clujeanul Daniel Morar, cât și a procurorului general Laura Codruța Kovesi, cei doi fiind percepuți de liberali ca fiind “oamenii lui Băsescu”.

Grupul de la Iași a bătut grupul de la Cluj

Dacă până recent, Ardealul în general și Clujul în special au oferit Bucureștiului politicieni pentru diverse portofolii ministeriale, tradiția nu s-a mai respectat și în alcătuirea noului Guvern. Astfel, Ardealul a pierdut, odată cu scoaterea PD de la guvernare, mai mulți miniștri (Hărdău și Blaga), secretari de stat (Toni Dascălu) sau consileri personali ai unor miniștri (Rareș Niculescu sau Iuliu Păcurariu), în timp ce Iașiul se poate mândri că a trimis la București politicieni în ministere cheie. “Pieredrile” se vor putea resimți, cel mai probabil, și sub aspectul tergiversării unor proiecte care necesită fonduri guvernamentale în derulare. Tăriceanu nu a numit niciun clujean în posturile lăsate libere, cu toate că liderul PNL Cluj, Marius Nicoara, a susținut înaintea anunțului premierului privind componența noului Guvern, că organizația pe care o reprezintă a făcut patru nominalizari. Este vorba despre Horea Uioreanu pentru Ministerul Administrației și Internelor și pentru postul de ministrul delegat pentru Relația cu Parlamentul, Norica Nicolai pentru portofoliile de la Apărare ori Justiție, Mircea Chertes pentru postul de la Ministerul Agriculturii și rectorul Universitatii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), Radu Munteanu, care a fost propus să preia Educația. În schimb, Iașiul se poate lăuda că după 1990 are cei mai mulți miniștri într-un Guvern. Atât Cristian Adomniței, cât și Tudor Chiuariu sunt considerați drept apropiați ai contestatului lider liberal, Relu Fenechiu. Mai mult, la Economie și Finanțe ministru este senatorul ieșan Varujan Vosganian. Ar mai fi de spus că și ministrul Cristian David are legături strânse cu Iașul, el fiind ginerele avocatului Mihail Vlasov. De altfel, liderul liberalilor ieșeni, Relu Fenechiu, a apreciat pentru presa locală, că ieșenii ajunși sefi la ministere vor ajuta județul în tot ceea ce înseamnă infrastructură, învățământ și nu în ultimul rând, în alocarea fondurilor pentru județ.

Memoranda Onac

Bogdan Gherghel