Iepurașul vine întotdeauna de Paști
De sărbătoarea Învierii Domnului, oamenii îmbracă straie de sărbătoare. În casă se simte miros de cozonac, se roșesc ouăle iar Biserica se umple de credincioși. Copilașii sunt cei care așteaptă cu mare nerăbdare această zi. Iepurașul îi vizitează indiferent dacă au fost sau nu cuminți în timpul anului.
Paștele evanghelic aduce în sufletele oamenilor mai multă bunătate, lumină în suflet și o mai mare apropiere de Divinitate. “În această zi copilașii primesc din partea iepurașului ciocolată, ouă, prăjiturele și suc. De regulă acestea sunt ascunse în grădină, iar micuții se amuză copios căutându-le. Așa, surpriza este mult mai mare”, declară Beatrice Ungar, consilier județean de etnie germană. Și în acest caz tradițiile au o mare însemnătate. Ele au fost purtate din an în an și respectate cu sfințenie. Băieții se strâng în grupuri și merg la stropit, iar în ziua de Paști, la 5 dimineața se face un foc mare în fața Bisericii Evanghelice. De regulă, este pus un mare accent pe valoarea acestei sărbători și nu pe darurile primite.
Pitoreștile obiceiuri de Paști
Și copiii de etnie maghiară sunt vizitați în ziua sfântă de Paști de iepuraș. “Copiii primesc dulciuri și jucării și toate merg spre simbolul iepurașului. Unii copii primesc chiar iepurași adevărați. La noi mai există obiceiul de ascundere a acestor daruri în iarbă prin diferite locuri ale grădinii. Cadourile sunt așezate în coșulețe. Micuții se bucură mai mult când caută aceste cadouri decât dacă le-ar fi înmânate. E bucuria de a căuta și de a găsi ceva”, povestește Francisc Török, inspector șef din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu. Sărbătoarea Paștelui nu necesită un cadou anume. Francisc Török își aduce aminte cu plăcere de Paștele petrecut în copilărie. Satul său natal este Troița, din județul Mureș. Aici, porțile se împodobesc lateral cu crengi de brad, însă numai la casele unde nu sunt fete și copii mici, iar la casele unde sunt fete se pun la poartă brazi foarte frumoși. Aceaștia sunt împodobiți cu hârtie creponată și ou crud din care se scoate însă conținutul. Toți localnicii îmbracă straie de sărbătoare. Flăcăii se organizează în recruți, iar a doua zi se duc la stropit de fete însoțiți de muzicanți. Tot în acest grup mai este și un personaj care se îmbracă în cocoș și aleargă după copii. Francisc Török povestește că acesta era cel mai frumos cadou pe care îl puteau primi de Paști. În anumite gospodării se strâng bani, din care se cumpără băutură și ouă crude. În acele gospodării se organizează un chef mare la care se face o paparadă uriașă din care se vor hrăni cei prezenți. Petrecerea durează până în zori. Recruții care se formează din flăcăii satului repară înainte de Paște toate cișmelele din sat, pentru ca apa să fie curată tot anul. Sărbătoarea Paștelui nu reprezintă o sărbătoare a cadourilor, ci o sărbătoare spirituală.
Oana BRÎNZAN



