Ilegal, imoral. Cantemir
Mai mulți studenți de la Universitatea “Dimitrie Cantemir” ne-au asaltat mailul zilele trecute cu ilegala stabilire a unui curs propriu și paralel cu cel oficializat de BNR, atunci când percep ratele studenților și, bănuiesc, și alte taxe.
Modalitatea de a proceda a universitarilor privați mi s-a părut încă de atunci imorală, dacă și nu ilegală. Astfel, studenții de la Dimitrie Cantemir erau jecmăniți fără milă, lucru de altfel care nu reprezintă o surpriză, având în vedere că astfel de practici jupuitoare durează cam toți cei patru ani, dacă studentul are fericirea să absolve la timp, prin cotarea euro la 41000 de lei.
Dincolo de atentatul la buzunarele studenților, m-a mai frapat un lucru. M-am tot întrebat cum se va face înregistrarea în contabilitate a taxelor percepute studenților. Pentru că în registrul de casă, registrul de încasări, registrul jurnal etc., bănuiesc că directorul economic, contabilii, nu au cum să evidențieze sumele ca taxate la alt curs decât cel al BNR.
De asemenea, mai am o nelămurire. Chitanțele care se eliberează studenților se introduc în contabilitate cu sumele reale percepute sau se refac după recalcularea taxei cu cursul oficial al BNR? Mă gândesc că aștept răspuns degeaba de la conducerea “Dimitrie Cantemir”.
Această problemă va fi probabil lămurită în următoarele zile, dar, chiar dacă conducerea Universității va reveni la sentimente mai bune în privința jafului practicat la adresa buzunarelor studenților, fapta rămâne. Și cineva trebuie să răspundă.
Le-aș fi acordat cu mare plăcere reprezentanților Dimitrie Cantemir, prezidați de prorectorul Alexandru Bogdan Murgu, circumstanțe atenuante, dacă ar acționat în acest mod și atunci când cursul a fost în favoarea universității, dar în defavoarea studenților. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, conducerea a dus o politică frecventă de a face bani și din piatră seacă, printr-o agresivă taxare a studenților și la adăpostul unor proiecte de investiții, greutăți financiare etc.
Sunt conștientă că unele gesturi, chiar dacă au părut hrăpărețe, au fost motivate – așa șchiop și uneori ilegal, dar ultima ispravă redeschide din nou o discuție reluată și abandonată de multe ori. Cea a abuzului practicat de universitățile particulare și, din păcate, nu numai, în relația cu studenții, precum și a calității și, uneori, a cantității serviciilor prestate de aceste instituții de învățământ contra taxelor pe care le percep.
Reiterăm de aceea necesitatea reevaluării legislației care vizează domeniul învățământului superior, adoptarea unor reglementări clare care să protejeze și studentul, bineînțeles fără a atenta la autonomia universitară.
de Ligia VORO
