Imnul tiganesc, originar din localitatea mureseana Uila

Rromii sunt un popor de origine indiana, care au migrat din India, cel mai degraba datorita conditiilor neprielnice, intre secolele X-XII. De-a lungul migratiei lor spre vest, rromii au trecut prin Persia, statul arab si Bizant, ajungand astfel in Europa, in care au patruns in trei grupuri, prin Asia Mica, nordul Marii Negre si nordul Africii. Rromii vorbesc limba rromani, care este de origine indiana dar care a fost imbogatita cu multe cuvinte din limbile popoarelor cu care rromii au intrat in contact. Prima atestare documentara a rromilor pe teritoriul Romaniei de azi dateaza de la 1385, cand domnul Tarii Romanesti, Dan I, daruieste manastirii Tismana posesiunile care apartinusera inainte manastirii Vodita, printre care se numara si “40 de casa de tigani”. In deceniile urmatoare atestarile documentare devin mai numeroase, iar desi rromii au venit in Tarile Romane ca oameni liberi, dupa secolul XVI, conform legii existente, toti rromii fara stapan devin proprietatea domnului tarii.

Meseria, bratara de aur

Din cele mai vechi timpuri, rromii au practicat meserii traditionale, transmise mai departe din tata in fiu. Aurarii sau “rudarii” au fost atestati pentru prima data in anul 1620 in Tara Romaneasca si se ocupau cu scoaterea aurului din rauri prin spalarea nisipului si a pietrisului adus de ape din munti. Iarna aurarii coborau din munti la campie, unde prelucrau lemnul, confectionand vase, linguri, blide si albii, de unde si denumirea de “lingurari” pe care au primit-o. In secolul al XIX-lea, o parte din ei au inceput sa se ocupe cu fabricarea de caramizi, primid denumirea de “caramidari”. “Fierarii” erau mesterii priceputi la lucrul cu fierul. Iscusinta lor era cunoscuta de toata lumea, ei confectionand de-a lungul timpului atat unelte, cat si arme. “Caldararii” erau rromii care prelucrau arama si confectionau caldari, vase de bucatarie sau cazane pentru tuica. “Argintarii”erau rromii care confectionau bijuterii din aur si argint iar “ursarii” erau rromii veniti din sudul Dunarii, care se indeletniceau cu purtatul prin mahalale si targuri a ursilor imblanziti, pe care ii jucau tot anul. Multe dintre meseriile traditionale ale rromilor sunt din ce in ce mai putin solicitate astazi in economia moderna iar multi dintre ei nu au o calificare profesionala care sa le ofere sansa de-a avea acces pe piata muncii. Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca Mures va organiza in 18 aprilie o Bursa a Locurilor de Munca la care 26 angajatori vor oferi 334 locuri de munca iar organizatorii spera ca si rromii dornici sa munceasca sa fie prezenti intr-un numar cat mai mare.

Ziua Internationala

a Rromilor la Targu-Mures

Ziua Internationala a Rromilor se sarbatoreste oficial in tara noastra din 2006, cand data de 8 aprilie a devenit “Sarbatoarea etniei rromilor din Romania”. Evenimentul a fost sarbatorit si in judetul Mures printr-o masa rotunda organizata de Consiliul Judetean Mures, Prefectura Judetului Mures, Primaria Municipiului Targu-Mures, Asociatia Aven Amenza Rromale si Liga Pro Europa la care, reprezentanti ai acestor institutii au dezbatut unele probleme cu care se confrunta minoritatea rroma din judet. Potrivit Smarandei Enache, presedinta Ligii Pro Europa, sarbatoarea rromilor se desfasoara anul acesta in contextul Anului European al Dialogului Intercultural. La recensamantul din 2002 in Romania existau 535.140 de rromi dar sociologii sustin ca numarul acestora ar depasi 1,5 milioane de locuitori. “In judetul Mures 7,04% din populatie este de etnie rroma, adica 40.834 de persoane. Rromii din judet si-au declarat apartenenta la aceasta etnie, semn ca sunt mandri de originea lor”, a declarat Smaranda Enache. Desi intre romanii si rromii din judet au existat unele disensiuni de-a lungul timpului, situatia s-a schimbat si datorita implicarii unor fundatii si asociatii care “sunt sensibile la nevoile rromilor si au adoptat strategii de emancipare sociala a acestora”, a mai afirmat presedinta Ligii Pro Europa. Smaranda Enache a adus in discutie problema emigratiei rromilor, sustinand ca ei produc o crestere a Produsului Intern Brut al tarii unde emigreaza, dand exemplul Finlandei unde exista programe sociale de integrare a acestora in societate. De asemenea, aceasta a sustinut implicarea rromilor in politica. “Partidele politice din Romania trebuie sa ofere locuri pe listele lor electorale si tinerilor rromi pentru ca trebuie sa incurajam rromii sa faca politica, ei putand ajuta astfel oamenii din sanul comunitatii din care fac parte”, a afirmat Smaranda Enache.

Fostul prefect sustine

egalitatea intre

cetatenii judetului

Prezent la masa rotunda, Ciprian Dobre, ex-prefectul judetului Mures a subliniat numeroasele actiuni pe care institutia pe care o conduce le-a realizat in folosul rromilor. Una dintre aceste actiuni a vizat accesul persoanelor de origine rroma, fara asigurare de sanatate la programul national de evaluare a sanatatii. Fostul prefect s-a aratat dispus la a fi un partener populatiei rrome, acesta fiind primul pas spre un regim democratic. “Cred in ceea ce inseamna regimul democratic, in posibilitatea de a ne intinde unul altuia mana. Egalitatea este cheia gasirii metodelor pentru a intregi societatea indiferent de etnie sau sex. Aveti in mine un partener sincer”, a declarat Ciprian Dobre.

Imnul rromilor,

de origine mureseana

Rromii sunt cunoscuti si apreciati pentru cantecele lor. Actorul Rudolf Moca a amintit numele a numeroase personalitati din diverse domenii, printre care si cel muzical, care si-au afirmat originea rroma. De asemenea, el a precizat ca imnul oficial al rromilor, “Gelem Gelem” (“Duce-m-as si tot m-as duce”), provine dintr-o localitate mureseana. “Imnul Tiganesc îsi are originea foarte aproape de noi, în localitate Uila, pe lânga Reghin, unde 80% dintre locuitori sunt rromi. Este un cantec doinit care face parte din cultul nomadismului si al saraciei si se intituleaza “Gelem, gelem”, care in traducere înseamna “duce-m-as si m-as tot duce, unde nu ma stie nimeni, unde n-am nici frate si nici sora. Imnului a fost prelucrat, asa cum a recunoscut si Madalin Voicu, si astazi a devenit imnul romilor de pretutindeni, avand variante specifice pentru fiecare tara”, a subliniat actorul Rudolf Moca. Pe langa imnul rromilor, actorul a marturisit celor prezenti faptul ca si rromii au o zi in care sarbatoresc Pastele. “La o saptamana dupa Pastele ortodox, rromii sarbatoresc Joia verde, adica Pastele rromilor”, a declarat Rudolf Moca.

Politia romana,

mereu printre rromi

Chestorul Ioan Nicolae Cabulea, prezent la eveniment alaturi de cei mai tineri politisti de etnie rroma pe care ii are in subordine, a laudat eficienta acestora. “Politistii de origine rroma care lucreaza in comunitati unde etnia rroma se gaseste in numar mare sunt foarte eficienti caci relationeaza mai bine cu cei de aceasi etnie”, a declarat Ioan Cabulea. Akos Mora, presedintele Autoritatii Teritoriale de Ordine Publica, s-a declarat convins ca autoritatile administrative vor folosi multiculturalitatea judetului Mures ca pe un avantaj. “A ignora problemele rromilor inseamna a le amplifica, ei trebuie integrati in societate, cu ei trebuie vorbit ca de la egal la egal”, a declarat acesta. Primul pas pentru integrarea sociala a rromilor trebuie facut la nivelul educatiei, fapt sustinut si de catre inspectorul scolar general Ioan Tusnea. “Lasati copiii sa vina la scoala pentru ca aici vor primi educatie ce va rezolva multe probleme sociale”, a declarat inspectorul. Evenimentul s-a incheiat cu vizionarea unor dansuri tiganesti care sunt emblematice pentru cultura rroma.

Claudia SAS