Incoerența legilor, coșmarul evaluatorilor din România

Înființată relativ nou, în 1992, meseria de evaluator prezintă încă multe necunoscute publicului larg din România. Pentru a afla detalii despre activitatea și modul de organizare a evaluatorilor, l-am invitat la un dialog pe Doru Papuc, președintele Asociației Naționale a Evaluatorilor din România (ANEVAR), filiala Mureș.

Reporter: Când a apărut meseria de evaluator în România?

Doru Papuc, președintele ANEVAR Mureș: Meseria de evaluator a luat oficial ființă în 1992, însă ea a existat și înainte de 1989, când sarcinile evaluatorilor erau îndeplinite de către experți tehnici judiciari sau specialiști din domeniu. Există un istoric al meseriei de evaluator și între cele două războaie mondiale când, din cunoștințele mele, evaluatorul era denumit prețuitor. Deocamdată meseria de evaluator nu este foarte bine cunoscută și înțeleasă. Poate că nici nu a fost definită foarte bine având în vedere că există o meserie asemănătoare și anume cea de de expert tehnic.

Rep.: Cum e constituită breasla evaluatorilor?

D.P.: ANEVAR s-a înființat în 1992, ca o asociație profesională, non-profit, neguvernamentală, independentă, care acționează în interes public, fapt susținut de recunoașterea sa ca fiind de utilitate publică prin Hotărârea Guvernului nr. 1447/9 septembrie 2004 și care promovează metodele și tehnicile de evaluare prin mijloace specifice. În prezent, ANEVAR are peste 5.500 membri titulari și 248 persoane juridice asociate. Activitatea acesteia se desfășoară în 40 de centre teritoriale în județe și 11 centre în municipiul București.

Rep.: Despre filiala Mureș ce ne puteți spune?

D.P.: În prezent în județul Mureș sunt circa 120 de evaluatori ANEVAR.

În acest moment funcția de președinte al filialei Mureș este deținută de subsemnatul până în 2010. Ca o paranteză, ANEVAR este organizată după forme similare evaluatorilor din occident și este condusă atât pe plan național cât și pe plan local de un birou format dintr-un președinte și doi vicepreședinți, unul fiind viitorul președinte, iar celălalt fostul președinte.

Rep.: Ce evaluați de fapt?

D.P.: ANEVAR se structurează matriceal în patru secțiuni: evaluarea întreprinderilor, proprietăților imobiliare, bunurilor mobile și activelor financiare. Evaluarea în general este o consultanță și se referă la a atribui un tip de valoare unui bun și în aceste condiții cum teoretic totul se poate evalua, pot spune că acoperim cam orice domeniu.

Rep.: Unde și când v-ați școlit în meseria de evaluator?

D.P.: Pentru a fi evaluator este nevoie de studii universitare de lungă durată în general în domeniul ingineriei, economiei, urmat de cursuri de formare profesională, care s-au făcut de-a lungul timpului, cum ar fi cele pentru evaluarea întreprinderilor, a bunurilor mobile și a activelor financiare.

Obligația unui membru ANEVAR este de a urma cursuri de pregătire continuă pe toată perioada exercitării meseriei.

Rep.: Ce alte calități ar trebui să aibă un evaluator bun?

D.P.: Aprecierea mea este că pentru a fi un bun evaluator este nevoie, pe lângă pregătirea profesională adecvată, de multă seriozitate și discreție.

Rep.: Cine sunt clienții dumneavoastră?

D.P.: Clienții noștri cei mai frecvenți sutn societățile comerciale care au nevoie de evaluări în diverse scopuri: vânzare, cumpărare, garantare bancară sau valori pentru impozitare. O altă categorie de clienți importanți sunt băncile și Ministerul de finanțe.

Rep.: Ce recomandări aveți pentru cei care doresc să îmbrățișeze această meserie?

D.P.: Consider că meseria de evaluator este una plăcută, lipsită de monotonie. Pentru o persoană dinamică, care nu vrea să aibă stereotipuri e chiar indicată. De asemenea, cred că este nevoie de concurență mai mare în breasla noastră, deoarece acest lucru duce la creșterea calității serviciilor.

Rep.: Sunt costisitoare serviciile pe care le oferiți clienților dumneavoastră?

D.P.: E greu de făcut o apreciere vizavi de tarife, dacă sunt mari sau mici. Oricum, tarifele practicate de evaluatorii din România sunt mult inferioare comparativ cu tarifele practicate de avocați, experți contabili, arhitecți și notari.

Rep.: Trăiește bine un evaluator?

D.P.: Se trăiește oarecum bine din meseria de evaluator dacă se practică în mod profesionist. În general ea e practicată ca o a doua meserie, marea majoritate a evaluatorilor având încă un loc de muncă.

Rep.: Cu ce probleme vă confruntați în activitatea dumneavoastră?

D.P.: Dificultățile meseriei de evalator sunt legate în primul rând de incoerența legilor. A doua categorie de probleme sunt create de schimbările dese și în profunzime ale unor legi, iar efectul nu e unul benefic pentru actul evaluării.

Rep.: Ce pasiuni aveți?

D.P.: O pasiune mai veche de-a mea a fost filatelia de care astăzi nu prea mă mai ocup. De asemenea, îmi plac obiectele vechi, în special cele care mă leagă de tehnică.

A consemnat Alexandru TOTH