Uncategorized

Incompetenţa bate inconştienţa

Declaraţiile autorităţiilor însărcinate cu responasabilităţi de apărare civilă

 

Ioan Lazăr, director Sanepid:

“Sunt şi şeful comisiei NBC (Nuclearo – biologico – chimic). Nu ştiu dacă am voie să dau asemenea informaţii. Da, există adăposturi dotate cu filtre împotriva radiaţilor. Am făcut mai multe exerciţii la Azomureş şi legat de un dezastru de la această societate. Noi ne ocupăm mai mult de instructaje, mergem pe partea ştiinţifică. Adică în caz de pericol chimic noi informăm cetăţenii şi celelalte instituţii ce măsuri trebuiesc luate. Avem în dotare echipamente speciale. Am făcut o simulare când au apărut acele ameninţări cu antrax. În rest, nu prea. Discuţii se poartă. Participăm şi noi la conferinţe, comunicări ştiinţifice. Noi informăm dacă aerul e poluat sau nu, dacă substanţa poluantă e neuroparalizantă, chestii de genul ăsta. Dacă nu ştim ceva, primim directive de la Ministerul Sănătăţii unde sunt specialişti mai buni şi împărţiţi pe secţii. Cam acestea ar fi atribuţiile noastre. Am auzit că se vor achiziţiona nişte sirene inteligente care dau alarmă şi pot funcţiona şi ca megafoane, adică prin ele putem sfătui populaţia.”

Carmen Vamanu, Inspectoratul de Protecţie a Muncii, la prima convorbire, “Păi în timp de război nu se munceşte.” Strigăte: “avem ceva cu războaiele? Omul nostru e la Sighişoara? Întreabă prin birou. Sunaţi-mă peste zece minute!” După zece minute “nu avem nici un fel de atribuţiune”.

Ioan Vasluianu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean

“Noi avem aici structuri speciale care cunosc problema. Întrebaţi la instituţiile noastre de profil. Şi oricum astea nu sunt probleme de discutat la telefon. Reveniţi vă rog săptămâna viitoare. Să vedem cum vă putem ajuta. Nu ştiu dacă avem voie să vă dăm asemenea informaţii!”

Vasile Cazan, Şeful Serviciului Circulaţiei Rutiere:

“Dă-l dracului de război!

N-aveţi altceva de scris. Atribuţiile noastre pe timp de război sunt de dirijare a traficului rutier, însoţirea unor convoaie militare, oficiale. Obligatoriu, în fiecare lună desfăşurăm activităţi profesionale, instructaje pe diferite teme. Desigur că se ia în vedere şi acest lucru. Avem statutul oricărui alt poliţist.”

Marius Paşcan, purtător de cuvânt al Primăriei Târgu Mureş:

“Nu vă pot da aceste informaţii la telefon pentru că sunt în maşină. Domnul Tunaru e în măsură să vă dea aceste informaţii.”

Nicolae Tunaru, Protecţia Civilă, Târgu Mureş:

“Este o problemă care nu se poate rosti în două trei cuvinte. Ar fi neprofesionist să folosesc două trei expresii. Legat de relaţia cu presa sunt mai în măsură cei de la IJPS, doar sunt nişte reguli. Şi să folosesc un termen aşa mai neacademic, am mai luat-o în freză. Am zis ceva şi au difuzat tocmai invers. E o structură militară şi nu oricine poate da asemenea date. Întrebaţi-l pe Marius Paşcan. Vă rog să mă-nţelegeţi că acum nu am timpul necesar. Săptămâna viitoare vă primesc cu cel mai mare drag. Asemenea probleme nu se discută la telefon. Vă rog să mă-nţelegeţi că-mi este imposibil acum. Dar dacă aţi discutat cu cei de la Protecţia Civilă, eu vă pot da aceleaşi informaţii. Nu se ascunde nimic în spatele acestei neputinţe a mele de a vă sta la dispoziţie, dar e un moment nepotrivit.”

Jinga Alexandru, Inspector Protecţie Civilă:

“Avem câteva atribuţii importante: să ţinem evidenţa fondului de adăposturi, să-l mărim. În caz de război trebuie să avem deja formate grupele care vor păstra ordinea în aceste adăposturi. Să le marcăm ca să ştie lumea unde să se îndrepte. În ceea ce priveşte educaţia la nivelul populaţiei, stăm cam prost. Noi avem un protocol cu Ministerul Educaţiei pentru a se face instrucţiuni elevilor din clasele 5-12 şi chiar în universităţi. Am mai controlat din când în când activitatea profesorilor, şi am mai ţinut şi noi instructaje. Cu populaţia e mai greu. Am încercat să colaborăm cu mass-media. Este singura modalitate. Dar dacă n-au conotaţie, oamenilor nu li

se pare interesant. Dacă prin întreprinderi şi şcoli s-ar face instructaj, două treimi ar şti. Ar mai spune şi acasă şi treaba ar fi rezolvată. Programul de pregătire pentru populaţie vine de la guvern. La nivel de municipiu prefectul e cel care dă programul. Dar rămâne la acest nivel, neajungând la populaţie.”

Maria Dăndărău, şef sindicat Azomureş:

“Nu m-a interesat. Sunt măşti de gaze, dar pentru cei care lucrează cu ele. În rest nu ştiu, întrebaţi-i pe cei de la protecţia civilă.”

Ioan Ogrean, Inspector Protecţia Civilă Azomureş:

“Nu avem voie prin lege să construim adăposturi la o distanţă mai mică de 300 de metri. Subsolul Azomureş se poate amenaja, dar aş face o crimă. Nu avem adăpost de protecţie civilă. Cât priveşte dotarea tehnică, măşti de gaze, aparate izolante, cizme antiacide, suntem dotaţi sută la sută.”

Ioan Ivanici, director serviciu de ambulanţă

“Am fi implicaţi strict cu transportul bolnavilor. Avem sarcina de a interveni la punctele de prim ajutor şi să transportăm bolnavii la spital. Nucleul de coordonare este Inspectoratul de Protecţie Civilă.

Octavian Popa, primar Târnăveni:

“Sunt şef al protecţiei civile. Trebuie să am în faţă un regulament pentru a vă putea spune mai multe. Trebuie să dau alarma. Să am grijă să fie mobilizată echipa de specialitate. Toată comanda se face de la Primărie. Avem un plan de război. Acum, mai multe nu vă pot spune.”

Dorin Dăneşan, Primar Sighişoara:

“Fiind şef al apărării, am sute de contribuţii. Ştiu eu. Trebuie să… Nu ştiu exact. Doamne fereşte! Sincer nici nu m-am gândit. Avem un program amănunţit. Avem şi adăpost în primărie. Eu chiar la treaba asta… Doamne fereşte! Luăm cartea şi studiez. Sunt şefi de unitate care ştiu ce să facă. Primarul nu decide. Eu doar spun în megafoane, – vine războiul-. Atunci nu te bagă nimeni în seamă. Faci comisii, evaluezi, faci rapoarte, ăsta e mersul. Aşa mă gândesc eu. Există mai multe puncte. Să le ştiu pe toate din afară? De trei ani n-am avut nici o… ( se referea la pregătire n.red.). E o chestiune mai complexă.”

 

1940-1945 – Regina Mamă a Angliei şi-a câştigat o imensă popularitate în timpul celui de-al doilea război mondial. După începerea raidurilor aeriene germane, prim-ministrul Angliei, Winston Churchill, sugerează ca regina şi cele două prinţese, Elisabeth şi Margareth, să fie evacuate în Canada. Regina refuză. Un an mai târziu, un avion german aruncă o bombă asupra Palatului Buckingham, în timp ce regele şi regina se aflau în clădire. Elisabeta comentează astfel după bombardament : “Acum îi pot privi în faţă pe locuitorii din East End (cartierul londonez cel mai afectat de bombardamente). Cuplul regal vizitează o mulţime de locuri avariate din Londra şi din Anglia, câştigând inimile britanicilor. Un ziar american o denumeşte  pe regină “Ministrul Moralului”.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close