Discuții aprinse pe tema Fabricii de PAL la Reghin

Dezbaterea publică  a debutat cu prezentarea studiului asupra impactului fabricii asupra mediului precum și asupra sănătății umane, studii  comandate de Kastamonu și realizat de către SC Ocon Ecorisc SRL din Turda.

„Această dezbatere  publică face parte din metodologia de emitere a autorizației integrată de mediu. Pe parcursul emiterii sunt diferite faze printre care și această dezbatere publică. Conform legislației ea trebuie cerută de noi, de Agenția pentru Protecția Mediului și organizată de societatea comercială care solicită autorizația. Studiile prezentate au fost făcute de către o societate abilitată pentru a realiza aceste studii, ele fiind prezentate în cadrul dezbaterii, atât studiul care a stat la baza cererii de autorizație cât și studiul pentru sănătate”, ne-a declarat  Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.

Monitorizarea și implicarea societății

Concluziile privind impactul asupra sănătății  au fost prezentate de către Prof. dr. Eugen Stelian Gurzău, din cadrul Centrului  de Mediu și Sănătate din Cluj- Napoca.

„Concluzile arată că funcționarea acestui obiectiv nu ridică probleme asupra impactului asupra stării de sănătate. În ciuda acestui fapt noi am făcut niște recomandări puțin mai severe. Considerăm că o dată cu intrarea în folosință a acestui obiectiv la capacitate maximă este necesară o evaluare extrem de complexă a imisiilor în relație cu emisiile. Am propus monitorizarea unor indicatori de sănătate extrem de specifici  care pot să ne de-a informații în timp util înainte ca un efect să se poată dezvolta asupra stării de sănătate. Am considerat că trebuie să fim puțin mai drastici , să impunem unele măsuri mai drastice. Nu cred că recomandările noastre fac în general o bucurie investitorului, întrucât sunt costisitoare, dar considerăm că ele sunt necesare. Tot așa cum considerăm că implicarea comunității prin reprezentarea ei în stabilirea și controlul acestor măsuri este absolut necesară”, a precizat Prof.  Dr. Eugen Stelian Gurzău.

Monitorizare dură

Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș  a punctat faptul că Fabrica de PAL beneficiază de o tehnologie modernă iar funcționarea ei nu va pune în pericol sănătatea mediului și a oamenilor.

„Această fabrică se face cu cea mai modernă tehnologie care este disponibilă în momentul de față  la nivel mondial. Această fabrică nu va crea probleme, sunt convins de acest lucru prin faptul că tehnologia este una prietenoasă  cu mediul, încearcă să rezolve toate problemele, toate emisiile în interiorul instalațiilor , cu  o monitorizare, mai ales la începutul funcționării, pentru ca toată populația Reghinului care a fost speriată de această fabrică, să i-a la cunoștință calitatea aerului emis de fabrică, de emisiile de substanțe poluante, cât și de calitatea aerului respirabil, adică a imisiilor. Vom cere și noi această monitorizare în autorizația de mediu. Probabil va fi o moniotorizare destul de dură, dar promitem că dacă în primi ani de funcționare se va dovedi că această fabrică funcționează conform normelor și nu ridică probleme această monitorizare o putem rări sau chiar anumite lucruri scoase din monitorizare. Dar la început va fi o monitorizare destul de severă a proceselor de producție deoarece vrem să ne convingem și noi, și toți cetățenii Reghinului că această fabrică funcționează așa cum trebuie.Mă refer în special la monitorizarea calității aerului, emisii și imisii în aer pentru că acestea sunt cele mai greu de pus în evidență. O monitorizare a calității apei este destul de simplu de făcut , râul Gurghiu este monitorizat și cred că nu vor fi probleme”, a precizat Dănuț Ștefănescu.

Ce se întâmplă în cazul unor accidente?

Au urmat întrebările venite din partea publicului prezent  adresate celor care au întocmit studiile de impact asupa mediului și sănătății umane. Primul la cuvânt s-a înscris consilierul județean Tușnea Ioan.

„Din ce mi s-a prezentat în acest raport se pare că toate lucrurile sunt extraordinar de bune și nu ni s-a atras atenția  nici un aspect rău,  nici un pericol, nici o consecință asupra sănătății oamenilor sau asupra mediului vizavi de funcționarea unei astfel de secții de producție de pal, deși între materiile prime care se folosesc sunt substanțe cu caracteristici toxice extrem de mari. Peste tot ni se spune că se vor lua măsurile, că se va monitoriza, și așa mai departe. Asta înseamnă că putem sta liniștit și să nu ne preocupe aspectele negative ale unei astfel de secții de producție, ba mai mult, să ne bucurăm de faptul că o astfel de secție de producție urmează să se facă la Kastamonu pentrui că va asigura un număr de locuri de muncă.Sunt nemulțumit în ce privește materialul prezentat și vreau să știu cine a plătit acest studiu și de ce exact acolo unde erau lucrurile mai sensibile s-a cam trecut în grabă peste ele. Nu ni s-a spus în nici un fel ce se întâmplă în cazul unor accidente din cauze umane sau din cauze naturale în ce privește această secție de producție. Vreau să știu cât s-a produs în această perioadă zisă de probe tehnologice , și dacă în această perioadă trebuiau niște avize de mediu și niște autiorizații , sau pur și simplu acest lucru se poate face oricum și oricând. Nu știu dacă este adevărat și aștept un răspuns la această întrebare. De asemenea când și unde contează ceea se întâmplă acum aici la această discuție spusă și dezbatere publică. Tare mi-e teamă că e o chestie formală în care să se spună că au fost foarte mulți oameni prezenți, nu s-au ridicat probleme , treburile sunt în ordine , și hai să ne vedem de treabă și apoi vedem noi ce se întâmplă. Vreau să știu dacvă chiar contează această întâlnire  undeva și cum contează ea.”, a precizat Tușnea Ioan.

Elaborarea unui plan de conformare pe sănătate

Răspunsurile au venit din partea prof. dr. Eugen Stelian Gurzău care a precizat că:

„Acest studiu a fost plătit de Kastamonu care este cel care trebuie să plătească aceste evaluări. Acest studiu a venit în urma unor întâlniri cu reprezentanții comunității și autorității din zonă și oarecum a fost cerut chiar de noi. Legat de complexitatea lui, pot să spun că este unul extrem de complex întrucât cunosc foarte bine metodologia acestui studiu deoarece eu am elaborat-o. Noi nu am spus că aceste substanțe sunt toxice și au un grad ridicat, cum este formaldehida, , sunt chiar cancerigene. Dar aceste substanțe sunt cancerigene indiferent de cine le folosește. Formaldehida nu e cancerigenă că o folosește Kastamonu și nu-i cancerigenă că o folosște un alt investitor. Ori e cancerigenă pentru toți, ori nu e pentru nimeni. Cancerigenitatea unei substanțe o dă substanța în sine și nu persoana sau instituția care o folosește. În ce privește România, noi avem concentrații extrem de mici față de restul Europei. Faptul că astfel de  fabrici funcționează și în alte zone din lumea civilizată  ne spune că ele pot să funcționeze în anumite condiții de funcționare. Noi considerăm că toată legislația asta foarte strictă românească și europeană nu e suficientă. Considerăm că este necesar , în ciuda faptului că presupune costuri foarte mari pentru investitor, să se elaboreze un plan de conformare pe sănătate care să impună măsuri foarte stricte de monitorizare, inclusiv monitorizarea pulberilor în mod continuu. Noi am recomandat monitorizarea de imisii, să măsurăm ce se găsește în aerul respirabil tocmai ca să ne asigurăm că protecția stării de sănătate a populației este asigurată.”

Cum va fi monitorizarea?

Prezent la dezbaterea publică, fostul primar actualmente consilier local, Nagy Andras, a cerut informații privind monotorizarea Fabricii de PAL.

„Această monitorizare va fi în regim automat, va depinde de factorul uman sau va fi ceva hibrid ? De asemenea vreau să știu ce se va întâmpla cu nămolul care rezultă din procedeu de filtrare a acestor gaze”, a întrebat Nagy Andras.

Răspunsul a venit din partea reprezentantului, SC Oconecorsisc SRL, ing. Coșară Viorel:

„Monitorizarea pentru instalația de PAL este în strictă conformitate cu reglementările actuale. Pentru substanțele care reprezintă un potențial risc mai mare monitorizarea se face cu frecvență ceva mai mare , formaldehida, pulberile sedimentabile și chiar pulberiile totale de la emisii. Singura monitorizare prevăzută prin acordul de mediu care să se facă automat este monitorizarea pulberilor la emisiile la coșurile  DK  se va face continuu și automat. Celelalte sunt monitorizări făcute de instituții abilitate  să facă aceste analize. În ceea ce privește nămolurile de la filtrele respective, ele  vor fi eliminate. Ele se colectează , preluate de către o firmă autorizată urmând a fi tratate conform reglementărilor în vigoare. Kastamonu are obligația conform legii să le ambaleze, să le eticheteze și să le predea la o firmă autorizată. Cea mai bună variantă ar fi incinerarea lor de către firma autorizată”, a precizat  Coșară Viorel.

„Promisiunile au continuat dar problema nu s-a rezolvat”

La cuvânt s-a înscris Man Traian, locuitor pe strada Ierbus, care și-a exprimat nemulțumirea privind poluarea fonică și nu numai existentă în zona din apropierii platformei Kastamonu.

„Locuiesc vizavi de fabrica de Pal.  La circa 30 de m de fabrica de PAL  unde zgomotul este cel mai puternic fapt pentru care  nu ne putem odihni noaptea deloc. Încă de la construcția fabricii , de peste doi ani de zile, zgomotul a fost foarte mare , chiar și pe durata nopții. Din discuțiile cu reprezentanții fabricii ni s-a promis  că nu va fi zgomot, când fabrica va porni. După ce acest lucru s-a întâmplat zgomotul este și mai mare.

Conform proiectului acordului de mediu de la APM Mureș, în condițiile normale de funcționare se spune că nivelul de zgomot la limita incintei industriale, aici mă refer la  casa izolată de pe strada Ierbuș,  va avea o valoare de cca 50 de decibeli, în timp ce zgomotul este undeva între 55 și 70 de decibeli, iar de multe ori când merge tocătorul, se ajunge și la 90 de decibeli. Ultimele măsurători au fost făcute când fabrica nu funcționa la capacitatea maximă, iar zgomotul nu era așa de puternic. Solicit ca aceste măsurători să fie făcute când fabrica funcționează în condiții normale, nu când fabrica este oprită.

Pentru obținearea autorizației de construcție și a avizului de mediu nu ni s-a cerut nici un fel de accord din partea mea. După construirea și punere în funcțiune promisiunile făcute de către conducere au continuat dar problema nu s-a rezolvat deși au trecut aoroape 10 luni timp în care noi nu putem dormi noaptea, avem gaze emise și rumeguș care se depune pe plante, pe geamuri. Nu putem deschide un geam la casă să aerisim. Chiar zilele acestea s-a deversat în fața fabricii o cantitate mare de rumeguș care luată de vânt s-a depus pe geamuri și în casă. De multe ori există un miros înțepător care ne provoacă dificultăți în ce privește respirația.

Au promis că în caz că vor fi probleme vor construi un zid de panouri. Rugăm pe această cale construirea acestor panouri  pentru respectarea normelor de poluare fonică și a normelor de poluare în general. Solicit ca APM să nu acordea utorizația acestei fabrici  până nu se rezolvă toate problemele legate de poluare. Deoarece suntem direct afectați , dorim să cunoaștem valoarea emisiile de noxe care ne pot afecta sănătatea  și care conform proiectului de mediu se monitorizează.

La o discuție cu cei care se ocupă de mediu  de la Kastamonu  mi-au spus  că prima dată patronii sunt interesați să facă profit  pentru că investiția a fost mare și apoi se vor ocupa și de problemele de poluare.Consider că această atitudine  este total greșită și nu cer decât să se respecte legile în vigoare. Cei mai tari de obicei câștigă, iar cei mai slabi suferă. Atunci vom suferii cu toții, toți vom fi afectați și nu se câștigă atâția bani cât vom fi nevoiți să dăm pentru sănătate. Toți trebuie să devenim mai responsabili, deoarece nu e de glumăâ€, a precizat Man Traian.

În repică, reprezentantul Ocon Ecorsisc, ing. Coșară Viorel a spus că:

„Aceast imobil este cel mai apropiat receptor sensibil. Din evaluările făcute și din măsurătorile care s-au făcut, într-adevăr problema în acestă zonă se referă la poluarea fonică. S-a făcut un studiu foarte complex privind ce trebuie făcut, nu doar asupra acestei case prin care poluarea fonică să fie redusă, de către o firmă specializată în acest domeniu din Brașov. O mare parte din lucrările prevăzute în acest studiu sunt terminate și într-adevăr acest panou izolant era ultima măsură în cazul în care celelalte măsuri nu ar da randamentul necesar . Probabil că în perioada în care se va ajunge cu parametrii instalației mai aproape de capacitatea maximă și când măsurătorile vor putea fi făcute atunci se va stabili dacă într-adevăr este necesar să se facă acest panou. Autoritatea de Mediu poate să impuină încă de pe acuma acest lucru.”

O poziție tranșantă a avut Țongea Lăurean-Viorel, consilier local Reghin, care a cerut lămuriri privind aerul toxic din zona Kastamonu.

„Am fost duminică, 12 mai în zona Kastamonu,  de la pod din fața fostului UMTF și până la prima locuință și m-am întors plângând, nu de nostalgie  ci de faptul că mă usturau ochii. Ce se întâmplă cu acele noxe care sunt în atmosferă și când au fost ele monitorizate. În materialul prezentat ni s-a arătat platforma Kastamonu, ceva foarte frumos. Dar ce se întâmplă peste drum de Kastamonu, unde sunt mii de metri cubi de buștean depozitat în ce condiții? Îar în caz de ploaie, sau în cazul măsurilor de prevenire și stingerea incendiilor , unde se duce acea apă, pe care sol, care este protecția acestuia, deoarece acolo nu există o platformă betonată conform legii”, a precizat Țongea Lăurean-Viorel.

Drept răspuns, Coșară Viorel a precizat că:

„În ceea ce privește acest miros, nu mă pot pronunța. Posibil să fie formaldehidă sau orice altceva. Ceea ce consider că este important este faptul că, și asta se poate dovedi ștințific, în aceea zonă direcția predominantă a vântului este foarte redusă. Nu aș spune neapărat că este un noroc pentru Kastamonu dar studiile multianuale  arată că marea majoritate a timpului vântul bate dinspre Reghin spre Târgu Mureș. În ce privește depozitul de lemne, în materialul prezentat Fabrica de PAL nu include în perimetrul ei acest depozit, el face parte din restul activității platformei Kastamonu, și nu face obiectuil discuției din cadrul acestei dezbateri publice.”

„Stai liniștit, nu te doare așa tare”

Dialogul s-a încins o dată cu luarea la cuvânt a lui  Frandeș Marcel care i-a întrebat pe reprezentanții Kastamonu de ce nu fac o astfel de fabrică și la ei acasă, în Turcia.

„Ce am înțeles eu până acum ca simplu cetățean care trece zebra este că un condamnat este dus la spânzurătoare, dar i se explică că nu e ceva periculos dar care  trebuie făcut. Atunci el se sperie că nu a fost informat  și atunci facem o ședință  cum e și această ședință după care îi spunem : măi băiatule, trebuie să te spânzurăm că nu te doare așa tare, stai liniștit. Lasând gluma la o parte,  dacă este atât de bună o astfel de  fabrică de ce nu facem 5, 6 în jurul Reghinului sau de ce nu au făcut astfel de fabrici la ei acasă”, a punctat  Frandeș Marcel.

Răspunsul a venit din partea reprezentantului Kastamonu, Ing. Badin Nicolae.

„Din punct de vedere al conducerii Kastamonu pot spune că mai sunt încă 4 astfel de fabrici în Turcia. Faptul că s-a luat decizia de a se construi o asemenea facilitate și aici la Reghin nu înseamnă că nu se vor respecta regulile. Le vom respecta. După cum ați văzut primi care au fost contactați în vederea sfătuirii vizavi de funcționarea corectă a acestei facilități au fost cei mai performanți pe domenii, atât pe risc pe mediu cât și în ce privește riscul pe sănătatea umană. Uni acuză ca aceștia au fost mituiți și le spun că se joacă cu cuvintele. Nu vreau să intru în polemică cu absolut nimeni. Vreau doar să remarc că am cerut sfaturile necesare funcționării în siguranță atât pentru noi, cei care suntem primii expuși, eu și colegii mei, cât și pentru mediul înconjurător și sănătatea oamenilor. Am ținut și vom ține cont de toate sfaturile care ni le dau consultanții noștrii pe linie de mediu și sănătatea umană”, a spus ing. Badin Nicolae.

Munca și televizorul

Problema aerisirii din halele de producție a fabricii de PAL a încins și mai tare spiritele, o dată cu întrebarea venită din partea lui Szabo Janos care a cerut lănuriri privind acest aspect.

„În ce privește ventilația halelor de producție din fabrica de PAL nu am văzut detalii despre cum este ea realizată. S-a menționat că  gazele din hale ajung prin filtre. Întreb atunci angajații Kastamonu prezenți în sală  de câte ori  au fost deschise ușile larg la aceste hale.  Ce se întâmplă cu gazele din hală când se aerisește prin uși deschise”, a spus Szabo Janos.

În apărarea fabricii a sărit unul din angajații care a răspuns mai mult sonor decât concret precizând că:

„Nu cred că îl interesează pe dânsul cât de multe ori se deschid ușile sau sistemele de ventilație din moment ce nu lucrează acolo. Poate dânsul are timp să se uite la televizor toată ziua , noi mergem la muncă”, a părecizat angajatul.

Pe cine reprezentați dumneavoastră?

De polemicile celor prezenți nu a scăpat nici directorul APM Mureț, Dănuț Ștefănescu, criticat de  Kiraly Ana că ar reprezenta mai degrabă firma Kastamonu.

„Pe cine reprezentați dumneavoastră pentru că după răspunsurile pe care ni le oferiți reprezentați foarte bine firma Kastamonu. Din moment ce sunteți un bugetar și vă respectăm pentru această activitate, ar trebui să aveți grijă de sănătatea noastră. Singura mea rugăminte este să fiți drept.”

Directorul APM Mureș  nu i-a rămas dator cu un un răspuns precizând că:

„Reprezint Ministerul Mediului în teritoriu și veghez asupra respectării  legislației cu prevedere la protecția mediului. Legislația de sănătate nu intră în atribuțiunile noastre , există Direcția de Sănătate Publică care este reprezentantul Ministerului Sănătății în teritoriu care răspunde de sănătatea populației. După cum ați observat am răspuns doar la foarte puține întrebări , am căutat să nu răspund la nici o întrebare , să răspundă cei abilitați care au făcut studiile respective. Am încercat doar să mediez această discuție care are ca scop de a ne aduce nouă argumente în a cere în plus în această autorizație de mediu integrată”, a precizat Ștefănescu.

Ceritudinea că nu suntem poluați

La cuvânt s-a înscris și Maria Cocean, consilier local, care a cerut factorilor decizionali să țină cont de sănătatea și viața reghinenilor.

„Nu am venit aici pentru nici un fel de scandal, am venit cu dorința  să ni se clarifice niște lucruri care privesc în viitor sănătatea noastră, a copiilor și nepoților noștrii. Unii vor pleca din Reghin, au domiciliile în alte orașe, ca și doctorul Gurzău. Dânsul va pleca la Cluj și noi vom rămâne în Reghin. Ce ne poate nouă garanta că vom fi sănătoși în următorii ani și nu ne vom îmbolnăvi.

„Ca și principii de bază, când veți elabora această autorizație trebuie să primeze  transparența legii,  informarea pe care o dorim și  comunicarea  între noi și investitor. Dacă toate aceste lucruri se vor realiza, cu siguranță că se va găsi o cale. Nu suntem dușmani, vrem să fim priviți cu prietenie că am venit la această dezbatere. Dorim să obținem o duritate maximă în criteriile de respectare a acestor autorizații, să avem ceritudinea că nu suntem poluați și că ne putem duce înainte viața”, a precizat Maria Cocean.

Direct vizat de întrebare, Prof. Dr. Eugen Stelian Gurzău a precizat că:

„Este adevărat că noi venim, plecăm și dânșii rămân aici. Sunt absolut de acord cu acest lucru. Acest lucru l-am făcut toată viața în sensul în care am urmărit întotdeauna să merg acolo unde sunt probleme de sănătate legată de starea condițiilor de mediu. Nu știu să fi publicat vreo lucrare în care să arăt lipsa acestor efecte ci existența lor. Pe de altă parte, eu nu am spus că acest investitor , indiferent de condițiile în care va funcționa va asigura starea de sănătate a populației. Dimpotrivă, am spus că nici legislația actuală europeană și românească , din punctul meu de vedere și a colegilor mei,  nu este suficientă ca să monitorizeze funcționarea acestui obiectiv încât să fim siguri că cel puțin din punctul nostru de vedere, al evaluatorii de sănătate, că totul va fi în regulă. Considerăm că sunt necesare impunerea unor condiții suplimentare față de cele care exista la ora actuală reglementate  și în România și în Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, evaluarea noastră a fost mult mai drastică decât ceea ce există la nivel internațional. Dacă dumneavoastră considerați că ceea ce există la nivel internațional reprezintă un pericol pentru starea de sănătate, în ciuda evidențelor existente atunci ar trebui să închideți toate aceste fabrici din întreaga lume, nu doar cea de la Reghin. Din punctul nostru de vedere este și rămâne clar, reglementările actuale în vigoare din țarăși și de la nivel european le considerăm insuficiente ca să ne asigurăm că această funcționare va asigura starea de protecție a sănătății. În acest fel am făcut evaluarea , în acest fel am tras concluziile și în acest fel am făcut recomandările”, a precizat prof. dr, Gurzău.

Natura, dreptul tuturor.

Inamicul public numărul 1 al celor de la Kastamonu, Iulius Făgărășan, reprezentantul „Inițiativei Civice Reghin” și-a început prelegerea precizând că „Natura și mediul reprezintă un drept al tuturora, nu doar al angajaților Kastamonu după care a cerut lămuriri privind unele aspecte ale funcționării Fabricii de PAL printre care situațuația  depozitul de lemne al fabricii, problema alimentării cu ape tehnologice precum și situația spațiului public din fața fabricii.

„Dorim o analiză din partea unei societăți  abilitate în a măsura distanțele dintre platforma fabricii și alte obiective pentru a fi analizate dacă ele sunt sau nu în perimetrul de risc. De asemenea în ce privește ocuparea spațiului public și aici mă adresez direct primăriei, e vorba de parcarea din fața intrării în Kastamonu, care e spațiu public, și vrem să știm dacă există o autorițație de construcție în acest sens. De asemenea vrem să știm de tăierea copacilor care sunt pe domeniul public și facerea filei de parcare a tirurilor, de asemenea un domeniu public, dacă există o autorizație de construcție”, a menționar Iulis Făgărășan.

Prim proiect al autorizației integrate

În cele din urmă dezbaterea publică a luat sfârșit fără incidente.

„Mă așteptam ca discuțiile să fie ceva mai tensionate A fost o ședință publică mare , mai rar de întâlnești cu așa ceva și pot spune că  lucrurile au decurs cât de cât normal. În continuare urmează  să cerem răspuns la întrebările care au fost adresate în scris celor de la Kastamonu care probabil le va cere societății care a făcut studiile, după care urmează un prim proiect al autorizației integrate.

Acest proiect va fi  trimis și la București, la Agenția Națională, după care va fi în ședință de avizare la noi, pus pe site, după care așteptăm 30 de zile comentarii noi, după care se eliberează autorizația”, a menționat Dănuț Ștefănescu, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș.