Între stiinta si diplomatie

Una dintre cele mai cunoscute personalitati din istoria Statelor Unite ale Americii, Benjamin Franklin, s-a remarcat în diferite domenii; a fost diplomat, om de stiinta, inventator, profesor si om politic. Franklin s-a remarcat în toate aceste domenii, uimind oamenii de stiinta cu cercetarile sale în domeniul electricitatii si contribuind decisiv la redactarea Declaratiei de Independenta si a Constitutiei SUA. Benjamin Franklin a fost cel mai mic dintre cei 17 copii ai lui Josiah, un fabricant de sapun si lumânari, si ai sotiei acestuia, Abiah. De la vârsta de zece ani, Benjamin a început sa lucreze în magazinul tatalui sau, unde a primit importanta sarcina de a taia lumânari. Nu prea a avut timp sa frecventeze scoala. A urmat cursurile scolii din Boston doar vreme de doi ani, dar a suplinit acest neajuns prin numeroasele lecturi din timpul liber. Se pare ca a fost atras de tehnica înca de mic. Biografii lui vorbesc despre faptul ca micului Benjamin îi placea sa înoate, motiv pentru care a inventatat un dispozitiv care sa-i permita sa înoate mai repede.

Pe la 12 ani, Benjamin s-a angajat ca ucenic în cadrul unei tipografii condusa de unul dintre fratii sai, James. În fiecare noapte, dupa munca din tipografie, Franklin îsi începea studiul. Unul nu foarte organizat, din moment ce studia de-a valma scriitori clasici, scriitori ai timpului sau, gramatica, aritmetica si navigatia. Faptul ca a ajuns în scurt timp foarte priceput în ceea ce se numea la vremea aceea jurnalism si tipografie nu l-a multumit, motiv pentru care a plecat la New York. În acele timpuri, orasul nu prea oferea mari sanse de afirmare, asa ca Benjamin s-a oprit în cele din urma în Philadelphia, unde s-a angajat în atelierul de tipografie al lui Samuel Keimer. În 1724, se afla la Londra, într-o încercare nereusita de a-si cumpara o presa pentru tipar si a-si porni propria lui afacere. În lipsa banilor, în 1726, s-a întors la Philadelphia. Doi ani mai târziu, împreuna cu un partener, Hugh Meredith, si-a întemeiat primul sau atelier tipografic. În 1730 s-a casatorit cu Deborah Reed, cu care a avut trei copii.

Pâna în 1748, Franklin a lucrat în tipografie, domeniu în care avut succes, fiind numit tipograf oficial al Pennsylvaniei, mai târziu fiind si al statelor New Jersey si Delaware. Cel mai mare succes l-a avut cu un almanah în care scria predictii meteorologice pentru acel an, povestioare amuzante, glume

si proverbe. În câtiva ani, a ajuns la un tiraj de 10.000 de exemplare. În tot acest timp a învatat franceza si germana, a înfiintat un club de dezbateri numit Junto (devenit mai târziu American Philosophical Society), a întemeiat prima biblioteca publica din America si a înfiintat prima companie americana de pompieri. La insistentele lui, în Philadelphia au fost pavate strazile, a fost instalat iluminatul public si a fost organizat primul spital din America. Multor concetateni le-a parut ciudat, pentru ca s-a declarat adversar al predarii teologiei si limbilor clasice în scoli.

În 1748, Benjamin Franklin a avut destui bani pentru a renunta la afacere. Si-a cumparat o ferma aproape de Burlington, New Jersey, dedicându-se cercetarilor stiintifice si serviciilor publice. Între 1736 si 1751 a fost seful postei din Philadelphia, iar în 1753 seful postei tuturor coloniilor. Dupa declansarea conflictului dintre Anglia si Franta în Lumea Noua, Franklin a fost trimis în misiune diplomatica la Londra. A fost primit cu onoruri din partea Universitatilor din Edinburgh si Oxford. Vreme de un deceniu, Franklin a fost cel mai important reprezentant al Americii în Anglia.

Reîntors în 1775 în Philadelphia, Benjamin Franklin si-a adus aportul la victoria revolutiei americane. A participat la redactarea Declaratiei de Independenta a Uniunii si, mai târziu, la elaborarea Articolelor Confederatiei, prima Constitutie a Statelor Unite ale Americii. Douazeci si patru dintre cele mai vestite universitati din lume i-au acordat titlul de Doctor Honoris Causa sau calitatea

de Membru de onoare, printre acestea numarându-se universitatile Yale, Harvard, Cambridge, Oxford, Gottingen, St. Andrew, Societatea Regala de Stiinte din Londra, Societatea de stiinte din Rotterdam, Academia Regala de stiinte din Paris, Societatea Regala de Medicina din Paris, Academia de Stiinte, Litere si Arta din Padova, Societatea Regala din Edinburgh, Academia Regala de Istorie din Madrid si Academia imperiala de stiinte din Petersburg.

În 1776, Congresul Continental l-a trimis în cea mai importanta misiune diplomatica pe care a îndeplinit-o vreodata. Rolul sau era acela de a convinge Franta sa ajute coloniile britanice din America de Nord în lupta lor pentru obtinerea independentei. Înainte de pleca pe “batrânul continent”, Franklin a împrumutat 4.000 de lire Congresului pentru a forma Armata Continentala. În Franta, Benjamin Franklin a avut o contributie însemnata în obtinerea recunoasterii formale a tarii sale în lume, iar pe 6 februarie 1778 a semnat Tratatul de la Paris prin care Franta se alia cu coloniile împotriva Angliei. Dupa acest eveniment, Franklin a ramas în Franta ca reprezentant al noii entitati statale create dincolo de ocean, Statele Unite ale Americii, fiind primul ambasador al acestora în Europa.

Începând cu anul 1781 a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat în 1783, Benjamin Franklin fiind unul dintre cei care au semnat Tratatul de pace de la Paris din 1783, prin care Marea Britanie recunostea independenta fostelor sale colonii din America de Nord. În 1785 s-a reîntors pentru ultima oara în Philadelphia. Primit cu onoruri, a fost numit presedintele Consiliului Local din Pennsylvania, post egal cu acela de guvernator. În acest timp a fost membru al conventiei care a elaborat Constitutia. În ultimii ani de viata a scris numeroase articole si o autobiografie. Ultimul sau act politic a fost acela de a scrie un memoriu pentru abolirea sclaviei negrilor. A murit pe 17 aprilie 1790, fiind înmormântat în cimitirul Bisericii Crestine din Philadelphia.

Ioan BOTIS

Soba, butelia de Leyda si paratraznetul

A inventat soba Franklin, o soba care se mai fabrica si astazi, dar a refuzat sa-si breveteze inventia. A realizat numeroase experimente în laboratorul pe care si l-a amenajat în casa sa si a publicat o carte despre electricitate. Paratraznetul si ochelarii bifocali au fost de asemenea inventiile sale. Studierea electricitatii care ia nastere prin frecare l-a convins ca fluidul electric transmis poate fi negativ sau pozitiv. Benjamin Franklin a fost primul care a introdus notiunea de sarcina electrica, negativa si pozitiva. El a formulat si asa numita teorie a fluidului unic, în opozitie cu teoria celor doua fluide. Franklin si-a adus contributia la întelegerea esentei buteliei de Leyda descoperita anterior si la inventarea plansei lui Franklin – primul condensator alcatuit din sticla între placi de plumb.

Franklin si-a dobândit renumele de savant dovedind ca fulgerul este de natura electrica. În anul 1752, în cadrul unei experiente devenita celebra, Franklin a folosit un zmeu de hârtie, reusind sa aduca fulgerul pe pamânt prin intermediul frânghiei ude de care care era legat zmeul si a umplut cu curentul respectiv o butelie de Leyda. Ideile sale i-au impulsionat pe cercetatorii moderni din diverse domenii si au exercitat o influenta considerabila asupra dezvoltarii stiintei. A inventat si o armonica, pentru care Beethoven si Mozart au compus lucrari muzicale. A fost preocupat si de alte domenii: sociologie, botanica, medicina, chimie, fonetica si ortografie.

Franklin publicistul

În 1722, Benjamin Franklin a publicat 14 epistole, semnate cu pseudonimul Silence Dogood, scriind într-una dintre ele: “fara libertatea gândirii nu poate fi întelepciune si nu poate exista libertate publica fara libertatea cuvântului”, o profesiune de credinta careia îi va ramâne fidel toata viata. În 1725 a scris si tiparit prima sa lucrare filozofica, intitulata “Disertatie despre libertate si necesitate, placere si durere”. În 1729, preocupat de situatia financiara a coloniilor engleze din America de Nord, a publicat lucrarea “Modesta cercetare asupra naturii si necesitatii unei hârtii-monede”.

“Almanahul sarmanului Richard” a devenit cea mai populara publicatie din America. Renumitele sale maxime si cugetari, publicate în almanah, au fost completate si reunite în 1757 într-o culegere tradusa în mai multe limbi: “Calea spre belsug”. Aceasta este si prima lucrare semnata de Benjamin Franklin care a fost tradusa în limba româna. Sub titlul “Calea spre îmbogatire”, ea a fost publicata în saptamânelul bucurestean “Muzeul National”, condus de Ion Heliade Radulescu. Aceasta traducere a fost retiparita si preluata, sub diferite titluri, de publicatiile periodice din tara Româneasca, Transilvania si Moldova.

În 1741, Franklin a tiparit “Magazinul general” si “Cronica istorica”, de asemenea publicatii foarte apreciate de scriitori.