Iubește-ți aproapele!

Comunitatea evreiască din Târgu Mureș a fost o comunitate prosperă, implicată activ în viața urbei și care a dat câteva personalități importante: medici, profesori, avocați, actori… Cândva numeroasă, numărând aproape 10.000 de membri în anii interbelici, comunitatea evreiască mureșeană a ajuns să numere astăzi doar 232 de suflete. Dacă nu se va întâmpla un miracol – așa cum speră membrii acesteia – în câțiva ani această

comunitate din Târgu Mureș va rămâne doar o amintire consemnată lapidar în cărțile de istorie și în paginile ziarelor care se vor îngălbeni de vreme și uitare undeva în rafturi de biblioteci provinciale sau arhive igrasioase.

Despre această comunitate care a traversat cu demnitate și dârzenie perioade întunecate ale istoriei, dar și despre alte chestiuni am vorbit cu Ausch Alexandru, secretarul Comunității Evreiești din Târgu Mureș.

Nicolae Balint: Domnule Ausch Alexandru, dacă ar fi să faceți un istoric al comunității evreiești din Târgu Mureș, cum ați rezuma-o pe scurt?

Ausch Alexandru: Comunitatea evreiască din Târgu Mureș are o continuitate de mai bine de o sută de ani, adică mai exact spus încă din secolul al XIX-lea. Această continuitate a fost întreruptă în mod brutal și tragic în perioada 1944-1945, când activitatea Comunității evreiești a fost interzisă, iar o bună parte din cei de atunci, din ordinul autorităților horthyste maghiare, au luat drumul lagărelor de exterminare naziste. Lucruri, în parte asemănătoare, s-au întâmplat și în România. S-au mai întors puțini, dar cei întorși au încercat în 1945 să reînoade firul existenței acestei comunități și chiar au reușit să facă acest lucru. În perioada interbelică, atunci când Comunitatea a înregistrat apogeul ei ca activitate și ca număr de membri, eram independenți față de alte comunități din România. Din 1945 și până astăzi, toate comunitățile evreiești au un for reprezentativ la nivel de țară, Federația Comunităților Evreiești din România.

N.B.: Ați fost o comunitate puternic implicată în viața politică, socială și culturală a Târgu Mureșului, de altfel un oraș multietnic. Ați putea enumera câteva din cele mai reprezentative personalități din rândul comunității dumneavoastră?

Ausch Alexandru: Nu îmi propun să fac o ierarhie a personalităților evreiești mureșene care s-au remarcat în diverse domenii. Nu sunt nici în măsură să fac acest lucru și nici nu ar fi drept față de memoria lor să fac așa ceva. Vă asigur, însă, că au fost mulți, nu numai aici, în Târgu Mureș, dar și în străinătate, după ce au plecat definitiv din România. Dintre cei de aici i-aș aminti pe sculptorul Izsak Martin, actorul Kovacs Gheorghe, actorul Anatol Constantin, care trăiește în prezent în Israel, chirurgul Gheorghe Naftali și mulți alții pe care, sincer, mărturisesc că nu mi mai amintesc.

N.B.: În fiecare an, dar la date diferite, comemorați un moment dureros din istoria evreilor din România, Holocaustul. În acest an când avea loc comemorarea Holocaustului la Târgu Mureș?

Ausch Alexandru: Comemorarea Holocaustului are loc în fiecare an în luna mai, diferă doar data, datorită faptului că acest nefericit eveniment îl raportăm la calendarul evreiesc, dar și faptului că la Târgu Mureș acest Holocaust a avut o anume particularitate. În acest an comemorarea Holocaustului evreilor din Târgu Mureș va avea loc pe data de 15 mai. Pe lângă membrii comunității, așteptăm mulți invitați din Scoția, din Israel…

N.B.: Considerați că Holocaustul împotriva evreilor este suficient de bine cunoscut de către mureșeni?

Ausch Alexandru: Personal apreciez că această dramă a comunității căreia îi aparțin și eu este bine cunoscută, atât de români, cât și de maghiari. Aceasta se datorează faptului că de mai mulți ani, grație eforturilor răposatului Grun Ladislau, dar și cu sprijinul Ligii Pro Europa, au fost inițiate o serie de dezbateri, simpozioane, conferințe și comemorări la care au fost prezenți elevii din școlile mureșene de diferite cicluri.

N.B.: Ca unul care ați trăit și ați văzut multe în viața dumneavostră – ați trecut prin trei regimuri politice diferite – considerați că astăzi, deși sporadic și la o scară redusă, se manifestă atitudini antisemite? Mai reprezintă acestea o amenințare reală pentru comunitatea evreiască? Să nu uităm că în România, inclusiv la Târgu Mureș, apar și sunt difuzate publicații cu caracter legionar.

Ausch Alexandru: În România există astăzi mai puțin de 10.000 de evrei și nu cred că aceste atitudini antisemite manifestate sporadic, e drept, ar mai reprezenta un pericol real. Este adevărat că pentru antisemitism nu este nevoie de mulți evrei, dar ceea ce mi se pare alarmant este faptul că antisemiții de de azi se află într-o postură mai gravă, deoarece ei cunosc ceea ce s-a întâmplat în trecut și totuși adoptă această atitudine reprobabilă. Nu știu dacă din convingere sau din calcul politic.

N.B.: Cum apreciați relațiile dintre evreii și românii mureșeni, dar pe cele dintre evrei și maghiari? Aș îndrăzni chiar mai mult: cum apreciați relațiile prezente dintre români și maghiari, având în vedere că aceste două comunități au traversat și experiența dureroasă a lui martie ’90 de la Târgu Mureș?

Ausch Alexandru: Cred că mergem pe un drum bun cu toții, români, maghiari, evrei. Acest lucru este cât se poate de evident, mai ales în rândurile tineretului și a celor de vârstă mijlocie, unde ideile de toleranță reciprocă se manifestă pregnant. Personal cred că ideea de integrare europeană nu se poate concepe în mod real fără toleranță, fără acceptarea celuilalt, fără respect reciproc. Dealtfel, atât în concepția creștină, cât și în cea iudaică se spune “Iubește-ți aproapele!”. Însă trebuie spus faptul că și aproapele trebuie să gândească la fel.

Nicolae BALINT

nbalint@ziaruldemures.ro