Județul deșeurilor

Un număr mare de comune mureșene au probleme cu gestionarea deșeurilor menajere. Pe teritoriul județului există depozite ilegale de deșeuri, gropi de deșeuri amplasate în zone ușor inundabile sau pe versanți, localități în care colectarea deșeurilor nu se face în mod centralizat sau depozite de deșeuri cu spații de stocare la limită. Lipsa banilor poate fi combătută prin accesarea fondurilor europene, dar e nevoie de implicarea firmelor de consultanță.

Mult dorita aderare la Uniunea Europeană ar trebui să însemne și rezolvarea problemelor de mediu sau gestionarea optimă a deșeurilor de către administrațiile locale. Chiar dacă județul Mureș se prezintă mai bine decât altele, totuși, situația nu este tocmai roz. Un raport al Direcției Apelor Mureș, întocmit pe baza unor ample controale în județ la nivelul localităților, în vederea identificării depozitelor ilegale de deșeuri, gestionarea deșeurilor precum și starea de salubritate a cursurilor de apă, arată deficiențele grave existente încă în localitățile mureșene.

Normele europene

În privința problematicii privind regimul deșeurilor, gestionarea lor și starea de curățenie a cursurilor de apă, proiectul Poziției Comune a U.E. pentru Capitolul 22 – Protecția Mediului, urmărește în domeniul calității apei patru puncte importante pentru perioada de tranziție: epurarea apelor uzate urbane, poluarea cu nitrați proveniți din surse agricole, descărcarea substanțelor periculoase în apa de suprafață și calitatea apei de suprafață destinată consumului uman. Acesta sunt transpuse în mai multe directive, precum cele privind epurarea apelor uzate orășenești, protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrații din surse agricole, privind poluarea cauzată de anumite substanțe periculoase deversate în mediul acvatic al comunității, calitatea apei destinate consumului uman. Foarte multe dintre acestea sunt încălcate însă de către românii care preferă să arunce gunoaiele oriunde, fără să dea importanță impactului asupra mediului.

Probleme românești

O ordonanță a Executivului prevede, încă din anul 2002: “Consiliile locale și primarii au obligația și răspund de organizarea acțiunilor pentru salubrizarea și igienizarea localităților, întreținerea digurilor și a malurilor, a cursurilor de apă, executarea lucrărilor de protecție și întreținere a albiilor, efectuarea altor lucrări de protecție contra inundațiilor, asigurarea scurgerii apelor, asanarea terenurilor insalubre și prevenirea poluării apelor”. De asemenea, Legea protecției mediului, republicată cu modificările și completările ulterioare, prevede: “Autoritățile administrației publice locale supraveghează pe agenții economici din subordine pentru prevenirea elminării accidentale de poluanți sau depozitării necontrolate de deșeuri și dezvoltă sisteme de colectare a deșeurilor refolosibile”. La sfârșitul anului trecut, conform cu un ordin emis de Prefectura Mureș, s-a desfășurat o amplă acțiune de controale la nivel de localități, în vederea identificării depozitelor ilegale de deșeuri, gestinarea deșeurilor menajere, precum și starea de salubritate a cursurilor de apă. Din datele centralizate în raportul final, a rezultat o situație alarmantă: colectarea, transportul și eliminarea deșeurilor menajere și a celor asimilate acestora nu se realizează în sistem centralizat de către toate primăriile, printre localitățile date ca exemple numărându-se Livezeni, Apold, Măgherani, Eremitu, Saschiz, Neaua, Ceaușu de Câmpie, Viișoara, Sânpetru de Câmpie, Batoș, Răstolița, Râciu, Pogceaua, Iclănzel și multe altele. De asemenea, s-a constatat că gropile de deșeuri menajere sunt în totalitate necorespunzăntor amenajate, unele gropi de gunoi sunt amplasate în zone ușor inundabile sau chiar în vecinătatea cursurilor de apă (Eremitu, Fântânele, Ceuașu de Câmpie, Sântana de Mureș), iar altele sunt amplasate pe versanți – unde, datorită configurației terenului, apele pluviale drenează depozitul de deșeuri, ajungând în cursurile de apă și ducând la o poluare sistematică a acestora. Acesta este cazul localităților Luduș, Lunca Bradului, Stânceni, Voiniceni, Viișoara și Zagăr.

Depozite ilegale

Inspectorii au mai constatat și existența depozitelor ilegale de deșeuri menajere, rumeguș și PET-uri în zonele de protecție a cursurilor de apă, în localități precum Hodac, Eremitu, Ceuașu de Câmpie, Reghin, Răstolița, Deda, Vătava, Solovăstru, Rușii Munți, Aluniș, Breaza, Voievodeni etc. Chiar dacă unele Primării au mai remediat situația sau nu au cunoștință de deșeurile depozitate aiurea, dacă vor dispărea de pe lista neagră se va stabili în urma noilor controale ce urmează să aibă loc începând cu luna martie. Mai există și problema depozitelor de deșeuri urbane care au spațiile de stocare la limită, fiind în curs de epuizare, cum e cazul deșeurilor rezultate din demolări, pentru care, în general, nu au fost desemnate locuri pentru depozitare și, din acest motiv, eliminarea lor se face la întâmplare (Târgu Mureș, Sighișoara, Sâncraiu de Mureș, Livezeni, Sângeorgiu de Mureș). Un pericol pentru mediu îl reprezintă localitățile care dețin rețea centralizată de alimentare cu apă, rețea de canalizare cu evacuarea apelor uzate în emisar fără o epurare corespunzătoare și care nu dețin autorizație de gospodărire a apelor. Ca exemple, în acest sens, au fost amintite localitățile Ernei, Ungheni, Păsăreni, Găiești, Glodeni, Acățari, Măgherani, Sânpaul, Papiu Ilarian, Sânger, Miercurea Nirajului, Pănet, Grebenișu de Câmpie, Tăureni, Sărmașu, Miheșu de Câmpie, Zau de Câmpie, Crăiești sau Voievodeni.

Controale de primăvară

Pentru remedierea acestor deficiențe au fost dispuse o serie de măsuri, printre care desființarea urgentă a depozitelor ilegale de deșeuri, amenajarea și întreținerea rampelor de deșeuri menajere, iar, în unele cazuri, reamplasarea lor cu curățarea și ecologizarea vechilor locații. Primăriilor li s-a întocmit un plan strict și un calendar în care să facă remedierile. De asemenea, fiecare localitate care a devenit oraș a fost obligată să desemneze un responsabil cu protecția mediului. Controalele vor demara din nou chiar din 1 martie, fiind stabilit un program comun cu Garda de Mediu. “Calendarul este stabilit. Controalele vor fi începute de la 1 martie și se vor desfășura câte două zile pe săptămână. Vom începe cu acele zone unde s-au depistat nereguli, și vom verifica dacă primăriile au respectat măsurile concrete pentru remedierea deficiențelor. În general, situația din județul Mureș este mai bună decât în celelalte județe. În viitor se pune problema accesării fondurilor europene și este foarte necesar ca firme de consultanță să se implice în proces, pentru ca administrațiile locale să poată întocmi proiecte și să primească cele mai bune sfaturi”, a declarat Corneliu Botez, directorul Gărzii de Mediu Mureș.

Ionuț OPREA