Muzeul din casa lui Nicolae Stoica
Peste drum de primaria comunei Vânatori, se gaseste una dintre cele mai originale case din localitate, cu porti cioplite în lemn, cu acoperisul împodobit cu ornamente sculptate si o troita ce strajuieste curte. În aceasta casa locuieste Nicolae Stoica, un artist veritabil, pasionat de sculptura, desen si pictura înca din copilaria traita în saracie.
S-a nascut chiar în comuna Vânatori în anul 1945 într-o familie nevoiasa, si mestesugul l-a deprins de la tatal sau, iar dupa ce acesta murit si-a continuat asiduu si de unul singur munca reusind totodata sa urmeze cursurile Scolii de Arta din Sighisoara si sa obtina o diploma pastrata acum la loc de cinste împreuna cu toate lucrarile realizate în timpul scolii. Pe lânga acestea de-a lungul timpului mesterul Nicolae Stoica a adunat de-a lungul celor peste 35 de ani de munca o multime de sculpturi aranjate într-un fel de expozitie amenajata pe terasa propriei locuinte. “Datorita saraciei nu am putut sa scot la lumina tot ce-am vrut, darul meu a fost stînjenit din aceasta cauza. Am lucrat la CFR 35 ani si în timpul liber sculptez. Multe sculpturi le-am facut noaptea ca aveam si gospodarie si serviciu. Eu fac toate schitele, nu mi le face nimeni. Vreau sa donez sculpturile la scoala, sa ramâna ca amintire dupa ce eu nu voi mai fi. Sa ramâna ca amintire pentru copii. Sunt oameni care apreciaza sculpturile, e pacat ca nu o sa mai aiba cine sa îmi continue munca dupa ce eu nu voi mai fi. Ar fi bine daca s-ar organiza ceva în acest sens: sa pot sa învat pe cineva. Eu am un nepot care înca nu a terminat scoala, mai are de învatat caci nu prea are îndemânare. Copilul meu a murit când era în clasa întâi, cele doua fete ale mele sunt în Italia. Eu cred ca dupa mine se va sterge tot. De sculptura m-am ocupat de foarte mult timp. Când eram la scoala desenam, iar profesoara de desen îmi lua desenele si le arata elevilor prin banci si le spunea: uite asa trebuie sa desenati. Mie nu îmi trebuia alta materie decât desenul”, îsi aminteste Nicolae Soica.
Nadia Comaneci,
muza artistului
Foarte putine din lucrarile realizate de mester au fost vândute pentru ca el nu sculpteaza pentru bani, ci o face din pasiune, iar cele câteva lucrari au fost cumparate de straini care opreau la poarta lui din curiozitate. A sculptat-o pe Nadia Comaneci evoluând la bârna, si pentru ca îi place si istoria l-a creat pe Horea tras pe roata, a reconstituit Buzduganul lui Dragos Voda si Steagul de lupta al dacilor liberi, a reconstituit imaginea lui Stefan cel Mare, Traian, a lui Mihai Viteazul, armele taranilor de la rascoala din 1907, cât si animale, insecte, pasari, serpi, cetati, personaje si scene alegorice. Acum ca are timp mai mult pentru pasiunea sa, sculptura în lemn, Nicolae Stoica se gândeste sa-si transforme partea de sus a casei, ea însasi o opera de arta, în muzeu.
Sebastian ANGHEL
Cei mai buni gospodari, premiati de “Zilele Comunei Vanatori”
Vanatori
Hegyi Peter
Birnaure Iulian
Kovacs Dezideriu
Nilca Zaharie
Coman Nicolae
Nemeth Attila
David Danut
Mureni
Szasz Denes
Mate Kalman
Archita
Cojocaru Aurel
Ditcu Ioan
Cojocaru Nichita
Chis Stelian
Gavrila Gheorghe
Borozs Bela
Veterani de razboi,
premiati de “Zilele Comunei Vanatori”
Vanatori
Maior Ioan
Szaly Iosif
Laszlo Vasile
Todoran Iroftei
Nemeth Mihai
Soard
Dan Ioan
Mureni
Fodor Alexandru
Feleag
Pavel Achim
Archita
Darjan Alexandru
Moldovan Nicolae
