Jurnalul unei barmanite

Ce noroc pe capul meu! Obisnuitii zilei crezând ca nu tinem deschis de Ziua României, nu au dat navala la primele ore ale diminetiii, asa ca am timp sa-mi completez jurnalul. Avem niste oferte bune, zic eu, nu doar pentru cei din cartier! Merita sa vii din capatul lumii numai pentru ca la noi meniul zilei se serveste pâna la ora sase seara si nu costa decât un piculut mai mult decât în buricul urbei! La 12 lei poti mânca onorabil! Auzeam pe unul laudându-se pe la meseni ca el prefera meniul la noul restaurant din centru, „oliuchenitâ€, zicea, ca acolo la 15 lei „mânci de te spargi!†Daca acesta e scopul lui în viata, n-am ce zice!
La noi e tare frumos acum! De la 12 la 18 servim meniul zilei, seara cânta baietii muzica live…E atât de romantic! Nu ma mira ca se mai înfiripa si povesti de dragoste! Cânta fain baietii. E si o lume selecta! Nu vine oricine la restaurant! La bar mai trec astia de vin sa ia un „hapendic†la viteza, la o cafea, dar seara e altceva! E figura nea Popica de vine sa-si schimbe banii ca sa mearga dincolo, pe la club, sa joace la „pacaneleâ€. Habar nu am cum se joaca sau ce înseamna, dar cert e ca omul îmi ia mereu bancnotele de cinci lei! Dupa câte am auzit uneori chiar câstiga, desigur de cele mai multe opri pierde, dar asta nu-l opreste din joc! Boala grea patima jocului! Dar sa nu uitam ca azi e zi de lucru, asa ca draga jurnalule, te las. Pe curând!