La Curtea reginei Justiția

Curtea de Apel Târgu Mureș este continuatoarea unei bogate tradiții juridice și ins­tituționale, având ca precursoare o veche instituție judiciară: Tabla regească a Transilvaniei. În anul 1542, din scaunul de judecată al principelui (status consilium) se înființează instituția cunoscută sub denumirea de “Tabla regească” (având în limba latină denumirea de ”Incluyta Tabula per Magnum Transsilvaniae Principatum Partesque eidem andexas Judiciaria Regia“). Aceasta a fost până către sfârșitul secolului al XIX-lea, cel mai înalt for de judecată al locuitorilor din comitatele, scaunele și districtele Transilvaniei, precum și al celor din părțile anexe. Tabla regească era, în primul rând for de apel contra sentințelor tribunalelor de la comitate, Universitatea săsească și scaunele secuiești, dar putea fi și instanță de prin grad pentru unele categorii de procese. În anul 1754, sediul Tablei regești este mutat de la Mediaș la Târgu-Mureș, unde funcționează pânã în anul 1890 când a fost mutat temporar la Sibiu. Pentru Tabla regească a fost alcătuită în anul 1777 o nouă instrucțiune, cu denumirea de “Instructio pro Tabula Regia Judiciaria Transilvanica”. Din 1826, Tabla regească a dobândit clădirea din Tg. Mureș strada Bolyai nr. 30, unde actualmente își are sediul Tribunalul Mureș.

O istorie încărcată a

Curții de Apel Mureș

Articolul 3 din Legea LIV, din 1868, a menținut Tabla regească din Târgu-Mureș, dându-i caracter de instanță de apel asupra întregului teritoriu din Transilvania. Prin Legea XXV, din 1890, privitoare la înființarea Curților de apel din Ungaria, Tabla regeasca din Târgu – Mureș a fost transformată în Curte de apel, cu un teritoriu de șase comitate din sud-estul Transilvaniei, înființându-se tot atunci alte doua curți de apel, la Oradea și Cluj. Competența curții, cuprindea: 4 Tribunale, 19 Judecătorii (pentru 802 comune în total). În sfârșit, prin Legea nr.389 din 1943 s-a extins legislația civilă și comercială a Ve­chiului Regat în teritoriile de peste Carpați. Curtea de Apel Târgu Mureș și-a desfășurat activitatea judiciară până la introducerea sistemului comunist, în cadrul cărui sistem, prin Legea nr.341 din 1947, se fac transformări de structură privind organizarea judecătorească. În urma modificărilor rea­lizate prin Legea nr.18/1948 și ale celor ulterioare s-a adus o importantă schimbare de restructurare a organizării judecătorești, apelul a fost desființat, împreună cu curțile de apel, și s-au înființat 3 categorii de instanțe: Tribunalul Popular, Tribunalul Regional, Tribunalul Suprem. În forma sa actuală, Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost înființată la data de 1 iulie 1993, în baza Legii nr. 92/1992, având în circumscripția sa, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, două tribunale, respectiv Tribunalul Mureș și Tribunalul Harghita, precum și un tribunal specializat, respectiv Tribunalul Comercial Mureș. Activitatea judiciară a Curții de Apel se desfășoară pe trei secții: secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, precum și pentru cauzele privind conflictele de muncă și asigurări sociale; secția comercială, de contencios admi­nistrativ și fiscal; secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Curtea de Apel are in primul rând rolul de instanță de control judiciar, ca instanță de apel judecând apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță, iar ca instanță de recurs judecând recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege. Pe lângă rolul de instanță de control judiciar, curtea de apel are și rolul de primă instanță. În acest sens judecă procesele și cererile formulate în materie de contencios administrativ privind actele auto­rităților și instituțiilor centrale. Este important de precizat faptul că între instanțele judecătorești, respectiv Judecătorie, Tribunal și Curtea de Apel nu există un raport de su­bordonare, rolul primordial îndeplinit de Curtea de Apel fiind cel de verificare a hotărârilor date de instanțele inferioare din punct de vedere al competenței, în cazul în care sunt exercitate căile de atac prevăzute de lege. Competența este stabilită în raport cu dificultatea unei cauze.

Volum de muncă

mai mic în 2008

Pentru a afla mai multe informații legate de activitatea curentă a Curții am discutat cu purtătorii de cuvânt ai instituției, Anuța Dușa și judecătorul Florin Dima. În primul rând am dorit să aflăm care este situația de personal în cadrul instanței. „În prezent în cadrul Curții de Apel Târgu-Mureș sunt angajate un număr de 76 de persoane, din care 24 de magistrați, 37 personal auxiliar de specialitate și 9 funcționari publici.”, ne-a declarat Anuța Dușa. „În ceea ce privește situația posturilor vacante situația este următoarea: avem 1 post vacant pentru personalul contractual și 2 posturi pentru funcționarii publici”, a spus Dușa. De cele mai multe ori, atunci când se discută despre motivele ce duc la tergiversarea cauzelor se face referire la numărul mare de cazuri ce revin unui judecător. Potrivit judecătorului Florin Dima, această situație este specifică judecătoriilor unde există o fluctuație mare de judecători. „În cazul Curții de Apel toate posturile de judecători prevăzute de organigramă sunt ocupate. Numărul de cauze ce revin unui judecător nu este un motiv de tergivesare. Faptul că unele procese durează destul de mult se datorează altor cauze.” Datele statistice sunt semnificative în această privință. Astfel, în acest an, până la data de 31 octombrie, au fost înregistrate un număr de 4149 de cauze, din care un stoc de 637 de cauze nesoluționate din anul 2007, 3646 cauze noi. Până la data menționată mai sus au fost soluționate un număr de 3410 cauze, ceea ce reprezintă o oarecare diminuare a volumului de muncă față de anul 2007 când la Curtea de Apel au fost înregistrate un număr de 4519 dosare. O situație specială este reprezentată de Judecătoria de la Sân­georgiu de Pădure. Această instanță este evidențiată în anexa nr. 1 a Legii nr. 304/2004, însă nu funcționează nefiind alocate re­sursele umane necesare desfășurării acti­vității. Referitor la această problemă Florin Dima ne-a declarat următoarele: „Guvernul, prin Ministerul de resort, hotărăște organizarea, înființarea sau desființarea unei instanțe judecătorești. Curtea de Apel nu are competențe în acest domeniu”.

Computerul distribuie

dosare judecătorilor

Aplicarea principiului aleatoriu în instanțele judecătorești constă în repartizarea întâmplătoare, independent de voința președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a dosarelor concrete pentru exa­minarea judecătorilor. Până acum trei ani, repartizarea cauzelor pe complete de judecată și judecători era una dintre atribuțiile Președintelui Curții de Apel. Această procedură a determinat, nu de puține ori, discuții cu privire la criteriile după care era realizată. În prezent, însă, la Curtea de Apel Târgu-Mureș a fost implementat un sistem informatic performant, ECRIS, care are ca principal scop repartizarea computerizată aleatorie a cauzelor. În scurt timp, cetățenii vor putea accesa acest sistem și de la Infochioșcurile computerizate din incinta clădirii Curții de Apel.

Lipsa experților autorizați duce la tergiversarea cauzelor

Cu toții știm, din proprie experiență sau din alte surse, că durata unui proces în România nu este tocmai rezonabilă, așa cum, de altfel, se prevede în art. 6 a Convenției Europene a Drepturilor Omului. Am încercat împreună cu judecătorul Florin Dima să identificăm unele dintre motivele pentru care soluția într-un anumit caz se pronunță într-un termen mai puțin decât rezonabil. „Una dintre problemele care determină prelungirea analizei cauzelor este lipsa experților autorizați de Ministerul Justiției, în special a experților topografi. De cele mai multe ori, atunci când se solicită o expertiză topografică trebuie să așteptăm un minim de 6-8 luni pentru a o obține. Tot ceea ce poate face judecătorul este să amendeze expertul, însă nici asta nu e o soluție, volumul de muncă fiind foarte mare în raport cu numărul de experți autorizați. Noi am avut o inițiativă, pe care am transmis-o autorităților competente dar până în prezent nu am primit nici un răspuns. Am propus ca și experții topografi autorizați de Ministerul Administrației și Internelor care lucrează cu Oficiile Cadastrale să poată realiza expertize în cadrul anumitor cauze, nu numai cei autorizați de Ministerul Justiției.” Un alt aspect deosebit de important este cel al reprezentării părților în proces. Legea permite oricărei persoanei să se autoreprezinte, dar, de multe ori economia făcută cu onorariul avocatului nu este semnificativă. „Potrivit regulii disponibi­lității, judecătorul nu poate acorda ceea ce nu se cere, de aceea recomand tuturor persoanelor care doresc să parcurgă un proces, deși presupune o cheltuială, să se adreseze unui avocat, să evalueze costurile procesului cu șansele de câștig”, a declarat Florin Dima. Regulile și principiile procedurale aplicate în desfășurarea unui proces pot ridica piedici celor care aleg să se autoreprezinte, iar una dintre consecințele acestui fapt este și tergiversarea cauzei. „Nu toate actele sunt depuse la termen și în forma cerută de lege motiv pentru care trebuie acordate noi și noi termene.”

Politicienii blochează

derularea proceselor

Un subiect sensibil a oricărei discuții legate de procesul de justiției este cel al influenței politicului un activitatea magistraților. „Nu pot vorbi în numele tuturor cole­gilor mei, dar eu personal nu am simțit vreo presiune politică. Cred, însă că influența intereselor politice se face simțită prin activitatea de legiferare care este, așa cum bine știm, în sarcina Parlamentului. Nu este firesc ca o lege să fie modificată de zeci de ori, ca să nu mai vorbim de normele me­todologice. Aceste dese modificări determină, de asemenea, perioade foarte lungi de so­luționare a cauzelor.” Ne-a declarat jude­cătorul Dima. Cele mai vizibile exemple în acest sens se regăsesc în domeniul fiscal, al dreptului de proprietate și al asigurărilor sociale, spațiul însă nu ne permite să prezentăm detailat toate aceste modificări.

Sanda VIÅ¢ELAR

Cazul permiselor vine la Mureș

La cererea DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în luna septembrie ca dosarul penal care îi vizează pe polițiștii, instructorii auto și complicii acestora, din județul Argeș care au eliberat ilegal sute de permise de conducere, în schimbul unor șpăgi totalizând peste 1.000.000 de euro, să ajungă pe masa magistraților Curții de Apel Târgu-Mureș. Strămutarea a fost solicitată de procurori pe fondul finalizării cercetării penale în dosar, înainte de prezentarea materialului de urmărire penală și faza scrierii rechizitorului, prin care urmează a fi trimise în judecată persoanele cercetate pe parcursul anchetei. Până în prezent însă dosarul nu a ajuns la instanța mureșeană, susțin purtătorii de cuvânt ai instituției. Obligația de trimitere a dosarului revine instanței din Pitești și până când aceștia nu-l vor trimite magistraților din Mureș nu se poate da un termen de judecată al cauzei.