Refacerea castelelor medievale

O șansă uriașă pentru turismul mureșean. ZIARUL de Mureș începe un serial legat de vechile cetăți aflate în paragină.

Județul Mureș este județul cu cele mai multe castele din țară. Cu toate că ar putea deveni un obiectiv turistic important, majoritatea celor 26 de castele ale județului sunt în paragină, fiind de-a lungul timpului folosite ca și grajduri, depozite de cereale și legume sau jefuite și arse, devenind simple ruine. Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Locuințelor oferă de un an de zile proprietarilor de castele oportunități de finanțare pentru reabilitarea acestora. Din păcate unii proprietari sunt sceptici, iar alții pur și simplu nu știu despre posibilitățile de finanțare. Începând de săptămâna viitoare, Ziarul de Mureș va prezenta, pe rând, situația acestor castele ale județului Mureș în speranța ca pe viitor situația acestora să se schimbe.

Valea Mureșului

-Valea Loarei

Un prim pas în vederea popularizării măsurilor ministeriale legate de posibilitățile de finanțare prin fonduri europene a fost organizarea de către MDPL a conferinței „Castele medievale și moderne din România, memorie, identitate și proiecte de viitor”. În cadrul acesteia au fost prezentate castelele județului Mureș, subliniindu-se frumusețea de odinioară a acestora dar și stadiul avansat de degradare în care se gă­sesc unele dintre acestea. Ministrul Dezvoltării, Borbely Laszlo, și-a arătat dezamăgirea față de faptul că aceste castele zac în ruină în loc să fie reintroduse în circuitul turistic. „În toată țara sunt castele excepționale, dar multe sunt în paragină. Mă doare sufletul când am văzut adunate laolaltă atâtea bogății și care din păcate, deși e vorba de foarte mulți bani, eu cred că se putea face mai mult pentru ele din ’90 încoace. Interesul României este să se cupleze la marile intinerarii turistice ale Europei. Dacă sunt 26 de castele în județul Mureș, Valea Mureșului este la fel ca Valea Loarei din Franța, evident cu dimensiunile de rigoare. Noi am atrage însutit mai mulți turiști care ar putea să vină în județul Mureș, care să se oprească în fiecare localitate, unde ar putea să aibă moteluri și obiective turistice și bogății naturale ce pot fi vizitate”, a declarat Borbely. Ministrul a precizat că proprietarii de castele trebuie ajutați pentru că singuri nu vor putea reda strălucirea de altă dată a acelor monumente. „Ani de-a rândul proprietarii de castele au trebuit să aștepte ani și să se judece pentru proprietatea care le-a fost luată de dictatura comunistă și iată că în județul Mureș sunt cele mai multe castele înregistrate în patrimoniu din toată țara. Aceste castele sunt o bogăție mondială de care trebuie cu toții să avem grijă. Trebuie să-i ajutăm pe proprietarii acestora pentru că singuri nu vor putea, singuri n-au cum să reabiliteze aceste castele, să le introducă în circuitul turistic, numai dacă sunt ajutați de autoritățile locale, dacă au ajutorul autorităților județene și al Guvernului”, a declarat ministrul.

Finanțare prin

fonduri europene

Programul Operațional Regional (POR) este unul din programele finanțate din fonduri europene ce se implementează prin intermediul a șase axe de prioritate, dintre care Axa 5.1 se referă la restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural național precum și modernizarea infrastructurii conexe. Până la sfârșitul lunii octombrie 2008 au fost depuse la nivel național pe Axa 5.1 doar 21 de proiecte cu o valoare totală de 588 milioane de lei dintre care 443 milioane reprezintă finanțare nerambursabilă. Doar un singur proiect din cele 21 a fost depus pentru reabilitarea unui castel și anume castelul Karolyi din Ardud, județul Satu Mare, proiect cu o valoare de 6 milioane de euro. În județul Mureș, județ ce deține 26 de castele, nu s-a depus nici un proiect pentru reabilitarea lor. „Din păcate, conform legislației din România, nu putem acorda sprijin acelor locații care sunt în domeniul privat. Trebuie să găsim o soluție pentru acestea și atunci pentru prima oară după ’90 am introdus în Programul Operațional Regional posibilitatea ca în cazul în care există o concesiune de mai mult de zece ani de zile între autoritatea locală și proprietarul castelului pot fi accesați bani europeni până la valoarea de 25 milioane de euro, dar în acest caz primăria și proprietarul castelului trebuie să cadă la învoială pentru că acel castel s-ar putea folosi ca și hotel sau ca obiectiv turistic și ar atrage mai mulși turiști în zonă”, a declarat ministrul.

Proprietari, accesați

fondurile europene!

Fondurile europene pentru proiectele depuse pe Axa nr.5 pot fi accesate de un an de zile dar din păcate nu mulți proprietari de castele știu sau au fost interesați de acest lucru. „De un an de zile proprietarii de castele au acces la aceste fonduri europene. Dacă primarul stă de vorbă cu proprietarul sau dacă proprietarul are un ONG care are o anumită experiență în restaurare, acesta poate accesa fonduri și fără o concesiune cu autoritățile locale. Dar cred că din moment ce primăria e interesată să repună în circuit aceste castele, vor instituționaliza acest aspect, deoarece avem lista castelelor și vom încerca să-i sprijinim în a exista această concesiune”, a declarat Borbely. Potrivit mi­nistrului, pentru Axă nr.5 sunt alocate circa 235 milioane de euro pentru cele opt regiuni, din care regiunea 7 Centru are alocat 84 mi­lioane de lei. „Nu este o sumă foarte mare, dar dacă un castel are un proiect de 10 mi­lioane de euro se pot face lucruri extraordinare. Eu cred că ar trebui să profităm mai mult de oportunitățile pe care le avem. Sunt castele de o valoare inestimabilă, fiecare e o bijuterie care trebuie restaurată, e un lucru migălos, nu orice firmă de construcție poate să facă acest lucru, dar cel mai rău este să stăm și să nu facem nimic și să ne uităm cum pe zi ce trece cad ziduri și se fură din ele”, a precizat Borbely.

Schimbarea legislației

Senatorul Gyorgy Frunda a precizat că legea Monumentelor Istorice trebuie modificată, iar parteneriatul dintre proprietarii acestora și stat sprijinit mai mult. „Cred că această lege trebuie modificată în sensul ca pe acele clădiri, castele, palate, clădiri de va­loare, care sunt în proprietatea privată să construim un parteneriat public privat în care statul să-și asume obligația materială pentru co-finanțarea reparării acestor castele”, a declarat Frunda. Senatorul a precizat că statul are obligația și are temeiul legal pentru a sprijini financiar aceste mo­numente, deoarece acestea au fost folosite zeci de ani drept CAP-uri, sfaturi populare, școli. Modificarea legislativă este susținută și de către ministrul Dezvoltării, Borbely La­­szlo. „Trebuie să modificăm legislația. Acest lucru înseamnă că în afară de fondurile europene, o parte din bani trebuie să-i dea bugetul și autoritatea locală. Pentru mulți proprietari a fost benefică retrocedarea dar n-au avut nici un fel de sprijin și nici un fel de concepție despre cum să meargă mai departe iar de atunci pur și simplu, sub ochii lor, castelurile s-au deteriorat în continuare. Voi propune o modificare a legislației și o informare mai pragmatică asupra acestor posibilități de finanțare”, a declarat ministrul Dezvoltării, Borbely Laszlo.

Proprietarii de castele,

sceptici

Adam Ugron, unul dintre moștenitorii castelului Ugron din Zau de Câmpie, s-a arătat foarte sceptic față de propunerile ministrului Borbely privind finanțarea acestor castele. Adam Ugnor s-a declarat foarte supărat pe Guvernul român deoarece, potrivit acestuia, după ’90 trebuia să se gândească cineva din România ca din banii statului român să acorde ajutor financiar acestor castele pentru că acestea au fost luate de către stat. „Sunt foarte supărat că nu s-a făcut ceva până acum. Acum, după 20 de ani ne gândim că ne dă Bruxelles bani dar eu sunt foarte sceptic pentru că până acum nu s-a făcut nimic pentru aceste castele”, a precizat Adam Ugron. Acesta a mai precizat că după lungi ani de procese de retrocedare s-a trezit cu o ruină. „În ’90 noi eram cei mai săraci din tot sistemul. Au venit legile retrocedărilor și ne-am trezit cu ruinele castelelor, care începând din ’49 au fost golite, arse, jefuite. Din ’49 încoace suntem cetățeni de rangul doi al țării și am rămas cu un salar mic și cu o ruină”, a precizat Ugron. Legat de castelul de la Zau de Câmpie, Adam Ugron a spus că procesul de retrocedare a fost greu și îndelungat iar castelul retrocedat este o ruină. După ani de zile de judecată acesta a primit castelul înapoi dar acesta era în același timp pe inventarul IAS-ului, care, între timp a lăsat romii în castel, iar aceștia au vândut cărămida, au scos parchetul și l-au folosit ca lemn de foc și au vândut țigla de pe acoperiș. De aceea, proprietarul consideră că statul român ar trebui să restaureze aceste castele, deoarece acesta le-a distrus.

Claudia SAS