Uncategorized

La Piovra

Nici un mare corupt nu a fost arestat în Mureș în ultimii cinci ani PNA, structura înființatã tocmai în acest scop, a dat greș Ba mai mult, șeful anticorupților mureșeni, Marin Sandu, pare sã se simtã bine lângã personaje corupte, presupus corupte, și sã le protejeze Dorin Florea, tãtucul și campionul licitațiilor mãsluite, este tot în libertate l Rapoartele Camerei de Conturi Mureș sunt aruncate la gunoi ca hârtia igienicã Primarii, doctori de fonduri publice, fac pe nevinovații

Raportul Comprehensiv de Monitorizare 2005 privind România (binecunosctul raport de țarã), încropit de Comisia Europeanã și dat publicitãții lunea trecutã, ne dã un ultim avertisment în ceea ce privește fenomenul corupției și lipsa unor mãsuri concrete împotriva ei. Comisia Europeanã, iar apoi Parlamentul European au fost foarte fermi în a ne da asigurãri cã în 2007 vom privi din nou de pe peron trenul care gareazã în Uniune. “Coruptia din structurile de aplicare a legii trebuie atacatã ferm. Mai mult, trebuie sã existe o implementare total transparentã, responsabilã și strictã a tuturor codurilor etice și deontologice pentru funcționarii publici, însoțitã de o aplicare consecventã a pedepselor penale pentru a transmite un mesaj puternic de descurajare a faptelor de corupție”, ne-au avertizat comisarii europeni. Mai pe șleau, domeniile vizate si considerate sunt mai ales în curtea Ministerului Justiției, respectiv al Internelor și Administrației, cu ramificații în toate ministerele și serviciile deconcentrate. Comisia a taxat lipsa de eficiențã și a noii puteri în lupta împotriva corupției, sancționând numãrul mic de arestãri și condamnãri ale marilor rechini.

Vã acuzãm

Cu toate cã principalii vinovați, fapt pe care l-am negat și noi, ca jurnaliști, ani de zile, sunt oamenii legii. Polițiștii care ancheteazã, procurorii care întocmesc rechizitoriul, actul de trimitere în judecatã, respectiv judecãtorii care condamnã.

Definitiv.

Reiterãm pentru ultima datã, dacã vreun justițiar vrea sã le verifice dosarul anumitor personaje din județ, subiecte ani de zile ale anchetelor noastre, care ne-au râs în nas când i-am arãtat drept corupți, pentru cã se bucurau de protecția dvs.

Categoria primari

Dorin Florea, primarul Târgu Mureșului. Din 2002, rapoartele Camerei de Conturi Mureș au arãtat în mod repetat cã fondurile publice sunt colectate și cheltuite dupã bunul sãu plac. Acționat în judecatã, primarul a pierdut un prim proces, de 4 miliarde de lei, pentru vânzarea unui spațiu la un preț subevaluat cãtre o firmã care a concurat împotriva unei societãți cu aceiași acționari. Plângeri penale împotriva sa au fost depuse la PNA, poliție, fiind acționat și în judecatã, pentru favorizarea unor firme precum Thermolit sau Salubriserv la licitațiile publice privind reparațiile de drumuri, respectiv serviciile de deszãpezire. Pânã acum, plângerile penale au rãmas nesoluționate, în timp ce instanțele din Mureș au declarat licitațiile pentru drumuri drept valide, cu toate cã în lege se spune cã un caiet de sarcini nu pot sã cuprindã anumite cerințe care i-ar putea dezavantaja pe participanți – pentru a ne reaminti de obligația competitorilor în cursa pentru drumurile din municipiu de a deține o stație Teletomat, la acea datã deținutã doar de Thermolit Sânpaul. Instanța nu s-a pronunțat încã cu privire la contractul încheiat de primãrie cu Salubriserv. Din dosarul lui Florea nu lipsesc acuzațiile cã a favorizat firmele austriece Energiecomfort, contractatã pentru modernizarea unor centrale termice din cartierele Unirii și Tudor Vladimirescu, respectiv Ivenio Consult GmbH, câștigãtoarea licitației pentru furnizarea instalației de ambalare și compactare a deșeurilor menajere, sau firmele amicilor Claudiu Maior, Siletina, respectiv a lui Petricã Sala, Valpet, adjudecatara tuturor lucrãrilor de pavare din municipiu. Iar enumerarea ar putea continua. Recent, Florea a fost subiectul unui verificãri a Corpului de Control al primului ministru, rezultatele anchetei nefiind încã fãcute publice.

Independent cã dãdea bine la electorat, scârbitã de clasa politicã, Florea a fãcut pasul spre cel mai bine situat partid la ora actualã, PD (pentru a-și șterge urmele și a beneficia de protecție), fiind desemnat în comisia de opt democrați delegatã sã organizeze viitoarele alegeri județene din filialã.

Ovidiu Dancu, primarul orașului Luduș a fost suspectat de atribuirea preferențialã a contractului pentru introducerea canalizãrii în cartierul Luduș Est, fiind acuzat și de relația prea apropiatã cu firma ACSA Câmpia Turzii, firmã abonatã la contractele de lucrãri publice licitate de fostul guvern PSD. De asemenea, a fost acuzat cã, atunci când s-au executat lucrãrile de asfaltare din municipiu, piatra cubicã a ajuns în curtea casei pãrintești gratuit.

Octavian Popa, primarul municipiului Târnãveni, nu este strãin de contractul obținut de firma Prescon, pentru lucrãrile de reparații drumuri din municipiu, firmã la care, absolut întâmplãtor, este angajat ex-prefectul Ovidiu Natea, liderul PSD Mureș. Perdantul licitației, firma Citadin Prest, a amenințat cu o acțiune în justiție.

Adrian Lãpãdat, primarul comunei Vânãtori, acuzat cã a dat mitã electoratului pentru a fi reales, cã a mituit romii pentru a nu-și recunoaște semnãturile date pentru referendum. De asemenea, Lãpãdat nu poate justifica pe ce s-au cheltuit 1,6 miliarde de lei pentru reabilitarea cãminelor culturale din Șoard și Feleag sau pentru reparațiile de drumuri din comunã. Un alt dosar al primarului vizeazã introducerea gazului în comunã, pentru care a contractat o firmã neautorizatã, Favorit Gaz.

Ovidiu Oltean, primarul comunei Tãureni, nu poate justifica de ce a vândut o fermã din comunã la un preț subevaluat.

Gheorghe Mogilã, primarul comunei Rãstolița, nu poate justifica în acte modul cum a retrocedat pãdurile din comunã, revendicate de cãtre Composesorat.

Viorel Bubãu, primarul comunei Sântana. Sunt de notorietate afacerile sale cu terenuri, inclusiv cu cele care nu îi aparțin.

Emil Mãtea, primarul comunei Grebenișu de Câmpie. Ar fi interesant dacã justițiarii ar scutura praful de pe documentele de privatizare ale IAS-ului din localitate, cumpãrat de cãtre colegul de partid, președinte executiv, Ioan Pop.

Vasile Cornea, primarul orașului Iernut. Cu toate cã sãptãmânalul nostru a semnalat cheltuirea unor fonduri Phare destinate introducerii apei în Cipãu pentru cumpãrarea unui microbuz pentru elevi, Cornea este bine mersi. Și în ciuda unei evidențe, fondurile respective nu puteau fi cheltuite decât pentru ceea ce fuseserã alocate. De asemenea, ar fi interesant dacã “incoruptibilii” noștri ar lua la purecat licitațiile publice privind lucrãrile de reparații drumuri, supraevaluate și prost executate.

Ioan Covrig, primarul orașului Ungheni, este unul dintre campioni, dupã capetele de acuzare. Recent, procurorii financiari ai Camerei de Conturi Mureș au înaintat actul de sesizare instanței, pentru trimiterea în judecatã a lui Covrig. Camera de Conturi a constatat cã majoritatea decontãrilor pentru execuția diferitelor lucrãri s-a fãcut în mod ilegal, deoarece primarul a încredințat dupã bunul plac contractele. Lucrarea la podul peste râul Mureș a fost încredințatã cãtre SOCOT SA, iar în 2004, Primãria Ungheni deconteazã 1,5 miliarde de lei pentru “dig de dirijare”, fãrã sã încheie acte adiționale pentru lucrãrile suplimentare și nici nu au întocmit un deviz cu cantitãțile suplimentare și prețurile unitare pentru lucrãri. Primãria Ungheni a recuperat de la SC SOCOT SA suma decontatã. Tot de la poduri i se trag lui Covrig și alte acuzații: lucrãrile efectuate pentru realizarea podului de la Vidrasãu, în valoare de 603.829.622 lei, și cele la podul de la Cerghid, în valoare de 2.155.634.850 de lei, ambele fãrã a avea un document de intrare.

Aceleași nereguli au fost constatate și la încredințarea lucrãrilor de reparații la Grãdinița Ungheni cãtre firma OLTEXIM SRL, fãrã a încheia un contract de execuție, lucrãri ce s-au cifrat la 275.425.252 lei. Iar acuzațiile pot continua.

Nicolae Colceriu, primarul comunei Apold. În legãturã cu alegerea sa am fi și noi curioși sã aflãm dacã electorii au fost mituiți, așa cum s-a zvonit.

Am fi curioși dacã reprezentanții organelor de control s-au obosit sã verifice de asemenea reclamațiile care au curs sau curg împotriva unor primari precum Nagy Andras, primarul municipiului Reghin, Tar Andras, primarul de la Sângeorgiu de Pãdure, Peter Ferenc, primarul orașului Sovata, Dorin Dãneșan, primarul Sighișoarei, Vizi Jozsef, primarul comunei Sângeorgiu de Mureș, acuzat de fals și uz de fals etc.

Categoria administrație publicã

Ioan Togãnel, secretatul Consiliului Județean Mureș, a fost pe rând președintele Consiliului Județean, prefect, iar din 2002 ocupã funcția de secretar. A fost persoana care a supervizat și activitatea Direcției pentru Protecția Copilului, direcția care consumã o treime din banii bugetului județean. Cu toate acestea, nu i s-a pãrut nefiresc faptul cã alimentele furnizate centrelor de plasament sunt livrate la prețuri supraevaluate. De asemenea, a demarat o anchetã privind achiziționarea caselor pentru copiii cu handicap sever, transferați de la Brâncovenești, doar dupã ce achizițiile au început sã transpire în presã.

Marius Pașcan, directorul executiv al Primãriei Târgu Mureș. Așteptãm și noi înfrigurați calculele ultimelor salarii ale lui Pașcan, la care se adaugã banii de la nuntã, și sã vedem dacã polițiștilor sau procurorilor le ies. Nouã nu ne-au ieșit.

Cornel Core, fostul șef al Administrației Piețelor. Poate ne explicã judecãtorii cum Cornel Core a obținut douã hotãrâri în instanțã care se bat cap în cap, fiind în vãditã contradicție – deci una suspectã de mãsluire -, având același obiect: spațiul magazinului Ego Market din Piața Trandafirilor.

Marius Cãtanã, fost șef al Serviciului Administrativ din cadrul Direcției Generalã de Asistențã Socialã și Protecția Copilului. Nimeni nu s-a întrebat din ce bani prosperã atât de înfloritor tinerelul Cãtanã. Cum nimãnui nu i s-a pãrut ciudat cã, sub acoperirea unor oferte astronomice, copiii din centrele de plasament erau îndopați cu produse supraevaluate. Comisioanele trebuiau împãrțite, nu-i așa?

Nicoleta Bochiș, directorul Direcției Tehnice Drumuri, Poduri Judetene și Investiții din cadrul Consiliului Județean. Când o singurã firmã câștigã potul cel mare la licitațiile de drumuri, îți pui întrebarea dacã nu cumva firma respectivã avea acces la ofertele competitorilor. Ce spuneți, doamnã Bochiș? Dar dvs., domnilor anchetatori?

Viorel Filip, șeful Poliției Comunitare. S-a întrebat cineva de ce a ieșit col. Filip din MApN? Sau ce legãturã existã între el și firma care furniza hrana în Brigada 6 Tancuri? Sau de ce contractul cu respectiva firmã a fost reziliat? Nu credem, dar meritã verificat.

Stimați investigatori însãrcinați cu stârpirea marii corupții, ce v-ar costa sã verificați cu ce se îndeletnicit sau se îndeletnicesc secretarii municipiilor, orașelor, chiar comunelor? Am fi și noi deosebit de interesați sã citim un rechizitoriu pe numele Mariei Ciobanu, tot mai des obligatã la plata unor amenzi – contravaloarea câtorva salarii -, al lui Dumitru Iacob de la Reghin, Lãurean Turdean de la Luduș etc.

Categoria aleși locali

Balogh Jozsef, consilier județean, a deținut pânã la adoptarea Legii nr. 161/2003 firma Multiprod Impex Gornești, firmã puternic implicatã în reparațiile de drumuri finanțate din bugetul Consiliului Județean. Cu toate cã, oficial, nu mai deține în cadrul firmei decât funcția de director, în fapt tot el conduce afacerea. Ba mai mult, continuã sã obținã grosul banilor destinați reparațiilor curente sau capitale de drumuri, cum s-a întâmplat și în acest an, când jumãtate din fondurile CJ – aproximativ 100 de miliarde de lei (socotind și fondurile alocate pentru înlãturarea efectelor calamitãților) au fost direcționate cãtre Multiprod Impex.

Doru Oprișcan, consilier local PD, Târgu Mureș. Poate ne explicați și nouã de unde pasiunea aceasta subitã a consilierului, trecut prin privatizãri și directoratul unui combinat axat pe producerea de îngrãșãminte chimice, pentru Energomur, consideratã una dintre cele mai grele pietre legate de gâtul bugetul local? Sau de ce un contract evaluat la vreo 2 milioane de euro s-a transformat peste noapte în 3,5 milioane de euro? Dvs. aveți, potrivit legii, acces la contractul încheiat cu Energiecomfort. Le-ați studiat clauzele? Nu credem.

Claudiu Maior, consilier local PD, Târgu Mureș, pânã și noi ne-am plictisit sã semnalãm în primul rând contractul pãgubos de asociere încheiat în Transport Local, firmã a CL, și Siletina, patronatã pânã în urmã cu un an de cãtre Maior. Dar, în Târgu Mureș, e legal ca o firmã privatã sã beneficieze de subvenții de la buget. Cum tot legal e sã patronezi o firmã de taxi pe spezele, din nou, ale bugetului local.

Simion Dan, consilier local PSD, Iernut. Nouã ni s-a pãrut ciudat ca un director de clinicã bugetarã sã reușeascã sã își clãdeascã propria policlinicã privatã. Numai de la adunarea prețului terenului, a construcției, dar mai ales a dotãrii cu aparaturã medicalã, nouã ne-a venit rãu.

Lucia Bucin, consilier local PNL, Reghin. Într-un cuib de polițiști corupți, ne-am tot întrebat și noi de ce fiul distinsei scapã fãrã mãcar o mustrare dupã raliurile și bețiile nocturne, ca sã nu mai amintim de alte ocupații tinerești ale bezaidelei. De asemenea, tot nu ne-am lãmurit cum, subit, Direcția Silvicã are o atât de bunã relație de afaceri cu firma Bucin Mob. Din întâmplare?

Cum nici viceprimarul Sorin Pui, Aurel Pop, șeful Serviciului Tehnic, Gabriela Ciupe, șefa Departamentului Investiții din cadrul RAGCL, Fazakas Jozsef, șeful Secției Apã-Canal, și trei consileri locali – Ioan Sorin Vlad, PNG, Ionel Rânja, PNL, și Aszalos Gavril, UDMR, nu pot sã jure cã nu au avut nici un amestec în modul cum s-au repartizat lucrãrile de canalizare în municipiu.

Cornel Ercean, fost viceprimar în Luduș, director la SC STOMATER, a fost și el un privilegiat al sorții. Profitând de sãrãcia conlocuitorilor, amatori de frecat mâinile în timpul iernii, Ercean a supervizat foarte atent valorificarea centralelor dezafectate. A verificat cineva cum s-au vândut centralele, cine le-a achiziționat și pentru ce bani?

Categoria lege și ordine

Poliția Reghin. Comisarul Vãlean Pompei, fost adjunct, comisarul Emil Fiscutean, seful Biroului de Investigare a Fraudelor, comisarul Silviu Stanciu, șeful Biroului Poliției Rutiere. Dincolo de acuzațiile de management defectuos ce se ascunde, cã doar nimeni nu s-a nãscut manager? Nu credem cã Poliția nu are propriile metode de a trage de limbã informatorii, subalternii sau afaceriștii…

Pe agenții de poliție Ștefan Averescu, Vasile Bugnariu și Boțan Emil, de la Poliția Rutierã, i-a verificat cineva de când au fost transferați la Târgu Mureș? Noi știm cã actele de corupție au rãmas tot ocupația lor. Iar câțiva oameni ar vorbi despre transferul șpãgii.

În cazul subcomisarului Stelian Bândilã, inspectorului Paul Savu din cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor și agentului Moldovan Florin a stat cineva sã le numere firmele controlate, sã le împartã pe categorii: amendate, desființate sau protejate?

Comisar șef Vasile Bârle, pensionat proaspãt din funcția de comandant al Poliției Târnãveni, a rezistat peste 30 de ani într-o funcție aflatã la discreția tuturor tentațiilor. Poate acum ați putea sã îl întrebați de ce se așeza praful pe dosarele hoților de fier vechi, poate veți afla cã anumite firme din municipiu meritau protejate. Poliglot Comimpex vã spune ceva? A, vã amintiți de un senator UDMR care nu e lider de partid. Sau de ce VIP-urile șoferi au ieșit curate cã doar victima e de vinã.

Comisarul Tudor Pânzariu, fost șef la Economic, acuzat cã a protejat pe bani grei afacerile unor firme din oraș

Marcela Bulzan, președintele Tribunalului Mureș, a comis cu propria mânuțã niște mâzgãlituri prin actele Judecãtoriei Sighișoara, de pe urma cãrora propria-i familie s-a ales cu câteva imobile în municipiu. A uitat toatã lumea cum s-a împroprietãrit mama ex-ministrului Miron Mitrea cu un ditamai imobilul în buricul Sighișoarei, dupã ce a primit și despãgubiri bãnești de la statul român?

Maria Neamțu, președintele Judecãtoriei Luduș. Vrem ca și cititorii noștri sã înțeleagã ce legãturã este între judecãtoare și primarul Ovidiu Dancu, de ultimul câștigã proces dupã proces, prin hotãrâri infirmate de instanțele superioare. Sau ce datorii are Neamțu fațã de Sorin Mureșan, cunoscut drept Pizdaru’, personaj din lumea interlopã lustruit în Cluj Napoca.

Enumerarea noastrã ar putea continua. Lipsesc mulți diriguitori de fonduri publice. Dar, mai ales, lipsesc oamenii de afaceri care i-au ajutat pe corupții noștri sã calce strâmb. Dar despre mituitori, într-un numãr viitor. Sunt prea multe ițe pentru câți polițiști, procurori sau judecãtori sunt dispuși sã înfrunte caracatița corupției.

Mesaj pentru justițiari

Cuprinderea unui șir lung de șefi ai Poliției, parchetelor, respectiv a Curții de Apel Târgu Mureș nu este întâmplãtoare. Raportul o spune clar, ministrul Justiției, Monica Macovei, a afirmat-o rãspicat: problema este în curtea anchetatorilor, respectiv a judecãtorilor. Fãrã de ei nu am fi avut o concluzie atât de seacã: avem corupție, dar nu avem corupți. Fãrã protecția lor înaltã, o parte din personajele de mai sus ar fi gustat din luxul de la mititica. Poate acum, în al doisprezecelea ceas, dosare îngropate vor ieși la luminã. Temerile sau simpla complacere vor dispãrea. Nu știm dacã înțelegeți cã e timpul sã faceți ceva. Și nu i-o cerem lui Marin Sandu, naș de purtãtor de cuvânt de Primãrie, apãrãtor de primar cu pete negre. Nici lui Liviu Moica, gropar de dosare. Nici Floarei Grosu, care a mâncat o pâine albã din corupția PSD. Nu i-am cerut-o nici chestorului Vasile Cotoarã, amator de dosare de mitã pentru un televizor. Le-o cerem celor care cred cã România se poate salva din mizeria corupției.

Categoria Finanțe

Nicoleta Milãșan, șeful Administrației Financiare Reghin, Anuca Sim, șefa Administrației Financiare Târnãveni, sau Ioan Pastor, șeful Circumscripției Financiare Iernut, credeți cã degeaba sunt propuși pentru schimbare sau cã așa vrea noua putere? Verificați-le mai întâi puțin activitatea.

Comisarii Gãrzii Financiare au câștigat oare atât de bine încât

și-au trântit palate la Platoul Cornești din salariile de bugetari? Sau au primit și ei moșteniri, ca mai toatã Poliția? Dacã vã ține, faceți câteva luni controale împreunã cu ei. Adunați cifrele, iar apoi comparați. Å¢inând cont de inflație, de cuantumul, probabil, diferit al amenzilor. Veți fi mirați ce iese.

Ligia VORO

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close