Leii neîmblânziți de Mureș

Societățile selecte, nu doar cele secrete sau mai degrabă discrete, după cum le place să se numească, au exercitat tot timpul un soi de fascinație asupra oamenilor. Apariția Clubului Lions la Târgu Mureș, în 2002, a pus orașul pe harta globală a acestei Societăți, care are milioane de membri în peste 190 de țări. Lions este o organizație “discretă”, care promovează principiul prieteniei, al întrajutorării, al respectului reciproc. Scopul ei principal este de a selecta probleme stringente ale comunității locale, de a le arunca în dezbatere și de a găsi soluții pentru rezolvarea lor. La Târgu Mureș acest lucru nu a fost posibil decât într-o mică măsură. Lions a pornit în forță, cu 25 de membri fondatori, o așa-zisă elită social-economică și intelectuală a orașului. De fapt, un grup de tineri, toți cu perspective, toți cu acel dram de nebunie necesar unui astfel de proiect. Nebunie, pentru că în România nu poate fi numită altfel încercarea de a coagula spre binele comunității personalități atât de diverse, din medii atât de diferite, cu concepții și orgolii atât de mari, cu interese politice și economice dintre cele mai variate.

Vorbim de Mihai Poruțiu, Cornel Brișcaru, Cristian Ge¬or¬gescu, Cristian Å¢ucă, Alexandru Core, Marius Ichim, Marian Ștefana, Marius Pașcan, Călin Vancea, Cosmin Pop, Claudiu Maior, Viorel Gorea, Nicu Mihoc, Zeno Opriș (îmblânzitorul de lei, vom vedea mai târziu ce în¬seamnă), Bogdan Voicu, Sebasti¬¬an Fărcaș, Horațiu Moldovan, Gavril Cadariu, Remus Opriș, Dan Gliga, Dan Enescu, Laurențiu Blaga, Ovidiu Moroz și Marian Constantinescu. În calitate de președinte de onoare a fost instalat prefectul județului de la acea dată, Ioan Togănel. Toți unul și unul – PDL, PNL, PSD (foști și actuali) – nu avem destul spațiu pentru a prezenta aici evoluția economică sau politică a acestor personaje din acel moment, 2002, încoace. Atunci, în 2002, cei 25 de “lei” au pornit la drum cu mare entuziasm. Pe parcurs, acesta s-a stins, animo¬zitățile dintre membrii Clubului și lipsa de interes a acestora conducând practic în ultimii doi ani și jumătate la un blocaj al acti¬vității. În acest moment, Lions Târgu Mureș nu mai există decât pe hârtie. Dar cum întotdeauna speranța moare ultima, unii membri Lions vor să încerce o revigorare a activității clubului. Cristian Georgescu, primul pre¬ședinte al Lions, Mihai Poruțiu, cel de-al doilea președinte, Cornel Brișcaru, primul secretar al Clubului și Cristian Å¢ucă, ultimul secretar, toți vor astăzi același lucru: reluarea activității Lions, dar pe alte baze, cu alți oameni, cu un alt proiect, mult mai serios. Singurul care vorbește răspicat, actorul Nicu Mihoc, are o pro¬blemă cu politicul, care ar putea influența din nou Clubul.

Reporter: Ce rol are Clubul Lions într-o comunitate?

Cristian Georgescu: Lions înseamnă coagularea unor personalități ale fiecărei localități într-un club, care să se implice în problemele comunității, care să dea o mână de ajutor acolo unde este nevoie, care să sensibilize populația cu privire la situații stringente, la cazuri sociale. De fapt, Clubul Lions are un rol dublu, pe lângă ajutorul dat comunității și implicarea socială, într-o manieră mai organizată, mai are misiunea de a crea o zonă de socializare importantă pentru factori importanți ai comunității. Și ne referim aici nu numai la partea administrativă și politică, ci mai degrabă la partea social-economică. Personalități din cultură, persoane care au reușit să devină lideri de piață în afaceri, în alte domenii, trebuie să devină membri Lions.

Rep.: Cât de importante sunt interesele personale ale „leilor”?

C.G.: Nimeni nu exclude faptul că fiecare membru al comunității are și propriile lui interese. Lions a fost constituit tocmai pe ideea de a sprijini comunitatea, pe componentă socială și de multe ori chiar culturală. De exemplu, Lions, la nivel general, este implicat foarte mult în cazurile oamenilor care au probleme de vedere. Clubul ajută asociațiile nevăzătorilor, ajută copiii care au dificultăți financiare să aibă acces la niște operații deosebite, pentru a-și recăpăta vederea, este chiar o țintă clar exprimată a noastră. Teoretic, în fiecare lună, de două sau chiar de patru ori, membrii Clubului se întâlnesc dezbat idei, proiecte, oportunități, chiar și de afa¬ceri. Fără politică însă, e interzis.

Rep.: Care este ierarhia în Club? Cum funcționează Lions?

C.G.: Fiecare președinte conduce un singur an. Avem doi vicepreședinți, 1 și 2. Conform statutului, știm din start cine o să fie președinte în anul următor, vicepreșe¬dintele 1. Astfel urcă în ierarhie și vicepreședintele 2, care, logic, peste 2 ani ajunge președinte. Avem un sistem electiv, cu mai multe comisii. O dată pe an, în general vara, facem alegeri pentru vicepreședintele 2. Întâlniri aveam cam două pe lună, în primii ani după momentul înființării. Acum activitatea noastră în Târgu Mureș a fost sistată. În afară de cei 25 de membri fondatori, în Club au mai intrat câteva persoane într-un al doilea val, cum ar fi Septimiu Halațiu, Radu Cordoșan, Florin Crăciun, Ioan Șandru sau Claudiu Greab. Au fost și câteva cazuri de oameni care au fost recomandați de doi „nași”, cum e procedura, dar nu au mai apucat să fie votați. Știți, pentru a intra în Club trebuie să te recomande două persoane, iar apoi să nu existe niciun vot împotriva ta. Când există un vot negativ sau o abținere ești amânat pentru sesiunea următoare, cel mai probabil anul următor. Iar dacă ai mai multe voturi împotrivă, ți se respinge candidatura în mod categoric.

Au existat de asemenea situații în care unora li s-a retras calitatea de membru.

Rep.: Pe ce motiv?

C.G.: Au renunțat să mai ia parte la lucrările clubului la întâlniri și de multe ori chiar să-și plătească cotizația.

Rep.: Care dintre membrii fondatori au fost excluși?

C.G.: Nu vă pot spune decât că sunt câteva cazuri unde respectivii colegi nu și-au mai onorat îndatoririle față de club și au devenit membri inactivi. Ei puteau oricând deveni activi în momentul în care își achitau cotizațiile la zi. Clubul Lions a fost o idee foarte generoasă, interesantă, cu atât mai mult cu cât am reușit atunci să adunăm foarte mulți tineri, cu perspectivă, economică, politică, administrativă, culturală. S-a întâmplat însă altceva. Un astfel de club funcționează foarte bine atunci când există cineva care coagulează grupul. Și se ocupă de partea organizatorică și oarecum birocratică. În fiecare an trebuie raportat numărul de membri, trebuie făcute alegerile, strânse cotizațiile, clubul trebuie să aibă o viață normală! Din păcate, clubul nostru nu a avut așa ceva, un nucleu organizatoric, chiar niște angajați permanenți. Noi ne-am mai întâlnit, în formule mai restrânse, și chiar am discutat să revigorăm acest club. Nu e o idee la care să fi renunțat! Fiecare dintre noi avem o vină.

Rep.: Dar ce demersuri se fac pentru revigorare?

C.G.: Dacă v-aș spune clar că am făcut ceva demersuri ar însemna ca eu să-mi fi luat această sarcină. Nu este așa! Am discutat doar cu o parte din colegii mei din Club cu care am în luat în discuție posibilitatea de relua activitatea.

Rep.: Ar trebui să vină cineva să-și asume sarcina?

C.G.: Ţine efectiv de alegerea momentului!

Rep.: Legătura dintre Lions Târgu Mureș și conducerea Districtului, Guvernatorul, s-a pierdut?

C.G.: Nu, ei au încercat, cam acum un an, au venit aici, la noi, și am avut mai multe discuții despre revigorarea clubului. A rămas să facem pași înainte.

Rep.: Mulți vin în Lions doar pentru a-și face noi contacte pentru afaceri…

C.G.: Nu vred că a fost numai asta! Sunt într-adevăr și oameni în asemenea situație. Noi, spre deosebire de alte organizații, de exemplu cluburile Rotary din Târgu Mureș, cu care am avut o relație foarte bună, am pornit pe o altă componentă. Imaginați-vă că noi am avut o medie de vârstă foarte scăzută, între 30 și 40 de ani. Clubul Lions din Târgu Mureș a fost cel mai tânăr club ca medie de vârstă din Europa. A fost un atuu pentru noi!

Rep.: În perioada de inactivitate, cine e președinte?

C.G.: Ultimul președinte activ a fost Cosmin Pop. În succesiunea pe care mi-o amintesc vi-i spun pe toți. Primul preșe¬dinte am fost eu, a urmat Mihai Poruțiu, Dan Enescu și apoi Cosmin Pop. Secretarul clubului pe toată această perioadă a fost Cristian Å¢ucă și trezorierul Sebastian Fărcaș.

Rep.: Realizări concrete, în afară de dezbateri?

C.G.: Cum să nu avem, am strâns ajutoare pentru sinistrați, am organizat concerte cu ocazia Sărbătorilor în clinicile unde erau internați copii, cu cadouri de Crăciun, de Paște. Apoi, alte beneficii, la întâlnirile noastre reușeam să armonizăm niște idei, pe care urma să le punem în practică.

Rep.: La ce nivel ajung la numitor comun oameni provenind din zone atât de diferite?

C.G.: Comunitatea este punctul co¬mun. Acolo cei care au venit au avut două motive: aveau un interes pentru ce se întâmplă în comunitate și în altă ordine de idei vroiau să facă parte din această structură, un loc unde să poată face schimb de idei. De foarte multe ori ne întâlneam pentru a sta pur și simplu de vorbă. Pentru a discuta oportunități, diverse pro¬iecte.

Rep.: Era un spațiu de defulare pentru politicieni? Puteau vorbi la liber…

C.G.: Politica e o chestiune pe care, paradoxal, noi nu am discutat-o niciodată acolo. Regulamentul de funcționare al clubului spune că opiniile politice și religioase se lasă la intrare. Nu cred să fi fost un loc de defulare. Acolo aveam și o funcție, „îmblânzitorul de lei”, acesta este un arbitru care asigura eleganța discuțiilor. Și care avea dreptul de a sancționa membrii prezenți inclusiv financiar pentru modul în care își exprimă anumite opinii. Exista și un anumit ritual, pe care îl foloseam mai mult în situații festive.

Rep.: Femeile au dreptul de a intra în Lions?

C.G.: Clubul Lions Târgu Mureș era unul exclusiv masculin. Urma să se înființeze și unul pentru femei, dar proiectul nu a fost finalizat.

Rep.: E ceva specific? În lume sunt cluburi separate pentru femei?

C.G.: Nu, există cluburi pentru bărbați, cluburi mixte și cluburi pentru femei.

Rep.: De unde percepția despre Lions și Rotary ca fiind o antecameră a masoneriei?

C.G.: E doar o legendă. Deși există niște chestiuni similare, masoneria funcționează pe alte principii. Noi nu am abordat niciodată acest subiect. E posibil să existe și membri ai Lions și Rotary care să fie masoni, nu avem de unde ști. Nu există o legătură explicită între aceste cluburi și masonerie. La noi cine este membru Lions nu poate fi și Rotary, n-am avut astfel de situații. E o chestiune și de orgoliu, toți păstrăm cu mândrie in¬sginele, de pildă.

Rep.: Ce reprezintă insigna Lions?

C.G.: În momentul în care stai de vorbă cu cineva care are acea insignă în piept, legătura se creează mult mai repede. Indiferent despre ce alt club e vorba. Această chestiune deschide anumite uși. Oricine din lumea asta, membru Lions, ar veni, să zicem, în Târgu Mureș, și ar vedea la intrarea în oraș un semn „Lions” ar căuta clubul pentru a cere sprijin, informații și noi trebuie să-l ajutăm cu tot ce putem. Există o fraternitate, sigur. Am simțit-o și noi când am fost în străinătate.

Rep.: Dar între Lions și Rotary, există o rivalitate?

C.G.: Mai degrabă o apreciere reciprocă, pe lângă orgoliul apartenenței la propriul club. Scopurile și regulile lor sunt extraordinar de asemănătoare.

Cornel Brișcaru:

„Voi încerca

refacerea Clubului!”

Mi-e greu să spun de ce nu a mers Lions. Multe au fost motivele, dar eu de multă vreme nu am mai participat la întâlniri din varii motive pe care nu le mai comentez acum. Era, la data constituirii, un grup frumos de oameni tineri. Încet, încet, am constatat că s-a stins, cred că și pentru că la un moment dat s-a pierdut din vedere rațiunea pentru care acesta s-a înființat. A funcționat șchiop pentru puțină vreme și apoi nu am mai auzit nimic de el. Dar pentru că am fost unul dintre inițiatorii lui la acel moment cred că la un moment dat voi încerca refacerea lui, de dragul ideilor promovate, chiar dacă nu cu toți cei care au pornit la drum atunci. Va trebui să avem un fir stabilit și cu oameni care gândesc frumos și împreună. Ideea este extrem de generoasă, păcat că undeva, acolo, s-a întâmplat ceva și s-a pierdut.

Mihai Poruțiu:

“Vreau un proiect

serios pentru Lions!”

Nu pot să numesc un motiv anume, clar, pentru care Clubul Lions nu mai funcționează as¬tăzi. Cred că este vorba despre un dezinteres al tuturor membrilor. A mers bine la început, apoi lucrurile au intrat într-o etapă de lâncezeală. Proiectul, așa cum a fost gândit el, a fost foarte bun, însă echipa cu care s-a pornit la drum nu a fost foarte omogenă. Era acolo un mare ghi¬veci, cu oameni atât de diverși, provenind din zone ale econo¬micului și politicului atât de variate încât uneori nu găseam numitor comun. Mai mult, erau persoane care se antipatizau, care erau pe poziții antagonice de-a dreptul. Ca¬tegoric, și politicul a avut o mare influență. Noi nu aveam voie prin statut să facem politică, dar simplul fapt că aparțineam unor partide angajate, la acea vreme, în lupte grele între ele, ne-a afectat. Ne-a lipsit, aș spune, un grup de 3-4 persoane care să pro¬vină din aceeași zonă, să fie pe aceeași lungime de undă, care să ne adune pe toți în jurul acestui proiect, să ne coaguleze. Noi, fie¬care în parte, aveam poate o concepție diferită și de aici se iscau discuții. Vina nu o poartă cineva, ci noi toți. Aș participa însă cu drag la revigorarea acestui Club, însă proiectul trebuie să fie de data aceasta unul serios. Putem găsi o altă formulă de echipă, pu¬tem păstra unii membri din actuala echipă, însă proiectul trebuie să fie mult mai serios.

Cristian Å¢ucă:

“Lipsa de timp

ne-a separat!”

Eram o trupă tare, ne-au selectat foarte bine, cred, nu au gre¬șit. Å¢in minte că am primit un telefon și m-am prezentat la re¬uni¬unea grupului, nu știam unii de alții, nu știam cine va face parte din acest Club. Ne-am întâlnit toți acolo. Nu-mi amintesc cine exact s-a ocupat de selecție, nu cineva dintre noi, asta mi-e clar. Cineva din afară. Dar nu a dat greș cu selecția, acest lucru s-a dovedit pe parcurs, vedeți, toți cei 25 de membri fondatori au ajuns în locuri importante în societatea mureșeană. Fie în plan economic, fie în plan politico-social. Elita de atunci, din 2002, e confirmată astăzi, în 2009. Deci nu din cauza calității oamenilor acest Club select n-a mai funcțio¬nat. Mai degrabă din cauza diversității lor și a lipsei de timp. Toți acești oameni au explodat în acești ani din urmă și nu și-au mai găsit vreme pentru aceste întâlniri. Păcat! Ar trebui revigorată activitatea, dar avem nevoie de cineva să ia această inițiativă și să ne adune din nou în jurul lui! Chiar dacă timpul în 2009 pare să fie și mai puțin!”

Nicu Mihoc:

“Politicul

și-a vârât coada!”

“Când politicul își vâră coa¬da unde nu trebuie este evident că va ieși un lucru prost. Eu am curajul să spun că acesta a fost factorul disturbator, care a dus la sfârșitul Lions. Nu poți participa la întâlnirile Clubului fără să lași la intrare ifosele și aerele politice. Era mai mereu o atmosferă tensionată, unora nu le puteai spune pe nume, trebuia să li te adresezi oficial, cu “domnule președinte”, “domnule prefect”… Eu am în¬țeles că toți suntem egali acolo, și dacă pe unul îl cheamă Gicu, atunci toți îi spunem Gicu. Mulți uitau pentru ce eram acolo. Ca să nu mai zic că veneau cu plictiseală, parcă îi forța cineva. Dom’le, dacă nu simți că trebuie să fii acolo, să faci ceva pentru comunitate, stai mai bine acasă! Erau mulți care strâmbau din nas când știau că trebuie să ne întâlnim. Spui că nu ai timp? Eu cum pot să-mi fac timp pentru atâtea? Important este să vrei să-ți faci timp, mai ales pentru o chestiune esențială, comunitatea mure¬șea¬nă. Au încercat apoi câțiva să resusciteze activitatea Clubului, dar eu nu am dorit să particip la această operațiune. Sunt foarte dezamăgit…”

Alin Bolbos

Scurt istoric al Lions

Principiile lionismului au apărut în Statele Unite ale Americii în secolul XIX, fiind legat de numele lui Melvin Jones, un tânăr american care a reușit să devină proprietarul societății de asigurări la care se angajase. Acest succes i-a deschis calea către “Business Circle” din Chicago, un club reunind 200 de industriași și conducători de mari societăți comerciale, care avea drept scop protejarea intereselor reciproce. În urma ororilor primului război mondial, Melvin Jones propune sprijinirea celor în nevoie. În 1917 adepții lui Melvin Jones pun bazele unei noi organizații, care își propune sprijinirea societății, dezinteresat. Societatea nou înființată ia numele de LIONS, format din inițialele cuvintelor “Liberty, Intelligence, Our Nations Safety”, adică libertate, inteligență sau prezență de spirit sau informații (nu am reușit să aflăm care din cele trei sensuri ale cuvântului englezesc se aplică principiilor lionistice) și siguranța națiunilor noastre. Clubul Lions a adunat în scurt timp numeroși adepți și membri, astfel că astăzi există cluburi în aproape 190 de țări din întreaga lume. Extinderea Clubului Lions a fost posibilă în principal datorită ideilor care-i stau la bază și care promovează, printre altele, crearea și cultivarea unui spirit de înțelegere între oameni, participarea activă la viața socială și morală a comunității. Dar poate că cea mai bună definiție a spiritului lionistic o dă deviza leilor: “Nimeni nu te obligă a fi leu, dar calitatea de leu te obligă”. De aceea emblema Lions, cea care îi repre¬zintă în lume, este leul, ca simbol al forței și al curajului.