Leul puternic, piază rea

Aprecierea monedei naționale și liberalizarea pieței mondiale a textilelor vor goni lohnul din România. Pentru următorii doi ani, se anticipează că 40-50% din companiile care acum lucrează în lohn vor dispărea de pe piață. După ce vreme de zece ani lohnul a fost considerat soluția cea mai bună de supraviețuire a industriei de confecții autohtone, în numai câteva luni situația s-a schimbat. Vestea că, de la începutul lui 2005, piața mondială de textile se va liberaliza și nu vor mai exista cote în calea produselor ieftine venite din Asia a fost prima care a stârnit panică.

Dacă sistemul de cote impus producătorilor asiatici era un argument suficient de puternic pentru ca marile firme occidentale interesate de producția în lohn să nu ia drumul Chinei sau Thailandei, de la 1 ianuarie 2005 acesta nu mai există. În competiția cu țările asiatice, expresia “forța de muncă ieftină din România” nu mai are sens. Dacă aici un lucrător dintr-o fabrică de confecții câștigă în medie puțin peste 150 de dolari pe lună, în Asia salariile nu prea trec de 20 de dolari. A venit apoi deprecierea euro de la finalul anului, când cursul monedei europene a scăzut de la peste 41.500 de lei, până la apoximativ 38.000 de lei. Pentru multe dintre fabricile care lucrau în lohn aceasta a fost un șoc. Produsele acestora sunt vândute în euro, iar după depreciere patronii firmelor de confecții încasează mai puțini lei. Pe de altă parte, salariul mediu net al unui lucrător din industria de confecții este de circa 4,4 milioane de lei lunar, și acesta trebuie să crească. Înainte de devalorizare asta însemna cam 106 euro. Acum salariul ajunge la 120 de euro.

Cursul și sindicatele, rețeta fatală

Dacă luăm în considerare scumpirea utilităților, imaginea este completă. În structura costurilor unei companii din domeniu, forța de muncă ocupă un procent de 50-60%. Cecilia Hâncu, general manager al companiei Târnava S.A., spune că încasările în lei au scăzut, iar salariile și utilitățile, în euro, au crescut. Incertitudinea unei prognoze sau contramăsuri din partea federațiilor patronale sunt sufocante. “Vedem ca foarte prost fenomenul aprecierii monedei naționale. Ne dă serios de gândit, mai ales că nu existat o prognoză sau contramăsuri. Acum federațiile patronale se întâlnesc pentru discuții. Este foarte greu, ținând cont de acest curs. Noi am încercat să dăm salarii decente dar este dificil în momentul când costurile sunt tot mai mari. Încă liberalizarea pieței asiatice nu ne afectează foarte mult, principala grijă este acest curs. La noi forța de muncă reprezintă foarte mult, spre 70% din structura costurilor”, explică Cecilia Hâncu. Viitorul nu pare deloc roz pentru aceste firme, cele mai pesimiste previziuni pentru finele anului fiind un euro cotat la 34.000 de lei. După ultimele evoluții valutare, companiile din domeniu au fost obligate să reducă marjele de profit la limită, pentru că despre o creștere a prețului produselor pe care le fabrică nu se mai poate fi vorba în noul context internațional. “Va trebui să luăm măsuri pentru reducerea costurilor”, mai spune Cecilia Hâncu.

UE aduce creșterea costurilor

Specialiștii cred însă ca acesta este doar începutul și că în următorii ani multe dintre firmele de pe piață nu vor mai face față creșterii costurilor și vor dispărea, iar angajații vor trebui să facă alte lucruri. “Situația întreprinderilor din industria de confecții nu este prea fericită, viitorul nu va fi roz. Este o consecință a aderării la U.E. Salariile vor trebui să crească, iar costurile vor deveni tot mai mari. Perspectiva trebuie privită realist, iar publicul trebuie pregătit. Cel mai ușor pare a fi pentru acești oameni să-și găsească de lucru în servicii, existând în România lipsuri mari în acest segment”, ne-a spus Carmen Vamanu, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Mureș. În județul nostru există 60 de firme care produc textile, având 3.966 de angajați. În plus, alte 30 de firme produc articole de îmbrăcăminte din piele, dintre acestea 10% lucrând în sistem lohn. În zona Sighișoarei își desfășoară activitatea 14 firme, care concentrează 2.411 angajați, 7 firme sunt la Reghin, cu doar 200 de angajați, iar majoritatea celorlalte sunt în Târgu Mureș. Salariul mediu lunar al unui angajat dintr-o fabrică de articole de îmbrăcăminte din piele atinge 3.500.000, iar cel al unui muncitor dintr-o fabrică de textile variază între 3,1 și 4,5 milioane. La nivel național, în acest sector muncesc peste 450.000 de persoane, majoritatea femei. În 2004, valoarea producției industriale din industria textilă s-a ridicat la circa 7,4 miliarde euro.

Va exista și o problemă socială

Dacă majoritatea patronilor companiilor de confecții care produc în lohn sunt conștienți că trebuie să își restructureze afacerile în viitorul apropiat, pentru autorități aceasta va fi o problemă socială. “Ne afectează foarte mult. Costurile cresc și câștigul scade. Salariile au fost negociate și sunt tot mai greu de acoperit. Mai sunt și facturile la electricitate sau căldură, care cresc cu toate că euro scade. Sigur că dacă trendul se va menține, multe companii nu vor mai putea rezista. Poate și noi ne vom înceta activitatea. Nu neapărat din cauza imposibilității de funcționare, dar dacă profitul se reduce constant, nu mai are rost. Decizia va aparține patronatului german”, ne-a declarat Gheorghe Florin, administratorul Comazo România Sighișoara. “Aprecierea monedei naționale ne afectează foarte mult. Profitul este tot mai mic, lunar pierdem cam 200 milioane de lei, care atârnă foarte greu, ca o piatră de moară în jurul gâtului. S-ar putea ca și liberalizarea pieței asiatice să ducă la scăderea comenzilor. Acolo salariul mediu este de circa 17 dolari iar la noi poate atinge 100, 150 de dolari. Calitativ, însă, produsele sunt mai slabe, în privința aceasta produsele de acolo nu ne pot concura. Dar forța de muncă reprezintă cel puțin 60% din structura costurilor”, ne-a declarat Petru Rusu, directorul Rusancom Prod SRL Nazna.

Rămân cei mari și creativi

Previziunile specialiștilor dau ca sigură ieșirea de pe piață a companiilor mici, care fac lohn beneficiind de contracte prin intermediari, companiile care nu au investit în tehnologie și care nu vor putea oferi produse cu o valoare calitativă mai mare și cele care nu reușesc să crească productivitatea angajaților. Pe de altă parte, vor supraviețui companiile care vor încheia contracte de lohn pe serii mici și medii, în general la produse de lux, care nu vor lua drumul Asiei, companiile care vor dezvolta nuclee de creație și vor lansa mărci proprii destinate pieței autohtone.

Ionuț OPREA

ionut@ziaruldemures.ro