Liderii Eurolider

Trei zile, din 17 pânã în 19 octombrie, unii dintre cei mai puternici, bogați sau importanți oameni din România și din regiune, s-au strãduit sã rãspundã întrebãrii: cine sunt liderii Noii Europe. Beneficiind de participarea strãlucitoare a ex-președintelui Poloniei, Lech Walesa,

i organizate în aceeași perioadã când la Londra se desfãșura un eveniment asemãnãtor,

Conferințele Eurolider au toate șansele sã se impunã ca o manifestare care nu trebuie ratatã.

Ziua de marți a Conferințelor Eurolider a fost dedicatã securitãții, fiind abordate douã teme principale, și anume: consolidarea granițelor într-o Europã lãrgitã, respectiv provocãrile legate de securitate într-o Europã în schimbare. Discuțiile moderate de cãtre analistul politic Emil Hurezeanu, oarecum plictisit, au fost deschise de cãtre Vasile Secares, președintele Centrului de Studii NATO, care a prezidat și seminarul. Urmãtorul orator a fost Teodor Meleșcanu, vicepreședintele Senatului României, care a punctat însemnãtatea intrãrii României în NATO cu toate drepturile și responsabilitãțile câștigate, respectiv asumate.

De la Teodor Meleșcanu, microfonul a ajuns la Giorgi Baramidze, ministru al Integrãrii Euro-Atlanticii din Georgia, care a fãcut apologia regimului Shakasvili, președinte al Georgiei care a militat, în viziunea invitatului, pentru o adevãratã democrație, vãzutã și ca o luptã împotriva corupției, a sãrãciei. În încheiere, ministrul georgian și-a exprimat speranța cã în 2008, alãturi de Ucraina, Georgia va fi invitatã sã se alãture Organizației Atlanticului de Nord.

Din Georgia am revenit în România pentru a-l asculta pe deputatul PSD Adrian Severin. Cu un discurs bine închegat, fostul ministru de Externe al României a subliniat situația fericitã în care se gãsește pentru prima datã în istorie țara noastrã, prin evoluția de la o țarã gri la un stat tampon, între Vest și Est, “un stat de frontierã, de linia întâi”. În viziunea sa, țara noastrã nu ar trebui sã se proclame un lider regional, neîncoronat și susceptibil de a fi izolat, ci ar trebui sã reprezinte un model care, promovând o adevãratã democrație, poate “contamina vecinãtatea”. Demolând discursul antevorbitorului sãu, Adrian Severin a fost rezervat în ceea ce privește extinderea NATO și a UE spre Est.

Partea de discursuri a seminarului pe teme de securitate regionalã a fost închis de Oazu Nantoi, directorul Institutului de Politici Publice din Republica Moldova, care și-a axat discursul pe problema Transnistriei separatiste și a regimului de la Tiraspol.

Lui Bogdan Popovici, directorul executiv al revistei Eurolider, organizator al conferințelor, i-a revenit rolul de a trage concluziile primei pãrți a seminarului și a fãcut-o într-un mod original, provocându-i pe vorbitori sã rãspundã la o întrebare practicã, ținând cont de caracterul teoretic al mesajelor transmise de invitați.

Partea a doua a seminarului i-a avut ca oaspeți-oratori pe Tofig Musaiev, ministru de Externe al Azerbaidjan, preocupat de conflictul din Nagorno Karabah și de insecuritatea granițelor azere, respectiv pe prof. univ. Daniel Dãianu, președintele Comisiei de Supraveghere a Bãncii Comerciale, cu o alocuțiune puternic intelectualizatã despre lideri și mentalitãți.

Miniștrii și dilema liderilor

Cea de-a doua zi a Conferințelor Eurolider poate fi redenumitã ca ziua Lech Walesa, ținând cont de impactul și efectul pe care discursul ex-președintelui Poloniei l-a avut asupra participanților. Pânã a ajunge însã la mesajul liderului Solidaritãții poloneze, vom consemna discursurile celorlalți invitați la plenara Eurolider.

Într-o salã arhiplinã, ministrului Economiei și Comerțului, Ioan Codruț Șereș i-a revenit rolul de a sparge gheața plenarei cu tema Liderii Integrãrii europene. Șereș și-a centrat discursul asupra conceptului de manager politic, vãzut în optica sa ca un bun profesionist într-un anumit domeniu, cu angajamente politice afirmate public și bine plasat pentru implemntarea acquis-ului comunitar.

Borbely Laszlo, ministru delegat pentru Lucrãri Publice și Amenajarea Teritoriului, cu ochii pe ceas pentru cã se grãbea la o altã întâlnire, a sancționat ineficiența pe care România a dovedit-o în ultimii 15 ani în implementarea conceptului de dezvoltare teritorialã, concept golit de sens în lipsa unei planificãri riguroase pe termen mediu și lung, respectiv fãrã stabilirea unor prioritãți în acest domeniu.

Scheele și avertismentele

Șeful Delegației Comisiei Europene în România, Jonathan Scheele, cu aceeași dezinvolturã cu care ne criticã atunci când vine vorba de corupție, ne-a reamintit cã nu punem bine întrebãrile, arãtându-ne cã nu trebuie sã ne macine când, ci cum vom fi admiși. Dupã ce a subliniat progresele fãcute de România în anumite domenii, cum ar fi în justiție sau în lupta împotriva corupției, Jonathan Scheele ne-a bãtut discret obrazul, arãtându-ne cã mai avem probleme cu respectarea drepturilor omului, în special a persoanelor cu dizabilitãți sau în relațiile concurențiale. Pentru a îndulci sentința, Scheele a continuat: “România are capacitatea de a fi un model pentru alte state care au aceleași probleme, poate fi un lider”.

Strãlucitorul Lech Walesa

“Intrat” în scenã dupã Bogdan Popovici care a explicat scopul Conferințelor Eurolider, dar a încercat sã creioneze și portretul unui lider al Noii Europe, caracterizat din punctul sãu de vedere prin rapiditate și inteligențã, Lech Walesa, fostul președinte al Poloniei, a dãrâmat construcția antevorbitorului sãu. “Am 62 de ani, cât de repede ar trebui sã îmi continui viața. De ce ar trebui sã mã grãbesc?”, au fost cuvintele de introducere ale liderului Solidaritãții

într-un miraj verbal. Cu toate cã a intenționat sã vorbeascã despre altceva, Lech Walesa și-a schimbat discursul rapid, axându-se pe trecutul marcat de blestemul așezãrii geografice a Poloniei. Cu umor, fostul președinte a amintit de vizitele vecinilor din Vest și Est, actualele state Germania și Rusia, care gãsind Polonia o țarã drãguțã au ras-o sute de ani de pe hartã. Despre comunism, împotriva cãruia a luptat peste 20 de ani, Walesa a recunoscut cã ne-a luat aproape 50 de ani sã ne dãm seama cã este prost și sã scãpãm de el, cu toate cã nimeni nu le-ar fi dat vreo șansã. Walesa a subliniat cã meritul pentru grãbirea cãderii regimurilor comuniste revine în egalã mãsurã Papei Ioan Paul al II-lea.

Întrebat ce ar trebui sã facem pentru a ne integra, diplomat Walesa s-a mirat cã nu suntem încã membrii ai UE, dar a evitat sã ne dea sfaturi.

Parcã pentru a ne ridica moralul, Lech Walesa s-a autominimalizat, încheind astfel: “Vedeți câte am realizat eu fiind un electrician? Vã spun cã sunt printre dvs unii mult mai dotați decât mine, dar care nu au suficientã încredere în forțele lor”.

Ligia VORO