Mafia lemnului
Reţelele mafiote controlează şi în Mureş afacerile cu masă lemnoasă. Garda Financiară, Poliţia şi Direcţia Silvică Mureş au prins până acum doar peştişori implicaţi în afacerile cu lemn. Adevăraţii capi au scăpat întotdeauna. În unele situaţii, reţeaua este controlată de anumiţi poli de putere, iar chiar dacă se ştie, nu se poate face nimic. Cine îşi riscă pielea să intre în conflict cu interesele economice ale unui premier, fost premier, etc. Iar în plus, furturile de masă lemnoasă nu ar fi posibile dacă din reţea nu ar face parte şi lucrători ai organelor abilitate să constate şi să sancţioneze aceste contravenţii şi chiar infracţiuni.
În judeţul Mureş, există aproximativ 200 de firme de exploatare a lemnului. Zonele în care firmele şi-au concentrat gaterele şi utilajele de debitat sunt valea Mureşului, valea Gurghiului sau munţii Călimani. Dacă ai răbdare să strabaţi pădurile, surprizele nu întârzie să apară. Defrişările masive fac parte din peisaj. Probabil că jaful nu a luat proporţiile din alte judeţe. Dar există. Un exemplu este cel de la Răstoliţa. Un versant întreg a fost ras în mai puţin de trei ani. Şi asta în condiţiile în care pentru a se reface şi a putea fi exploatată, pădurea de conifere, spre exemplu, are nevoie de 100 de ani. Puţin, nu-i aşa. Un caz asemănător a fost semnalat la graniţa cu judeţul Harghita, în comuna Remetea, unde după retrocedarea pădurii foştilor proprietari, 40 de ha au fost complet defrişate. Atunci s-a intervenit în forţă, au fost mobilizate trupe de jandarmi timp de două săptămâni, deoarece hoţii nu ezitaseră să tragă în echipele de control.
“Ştim, dar nu putem face nimic”
Dacă cineva îşi închipuie că hoţii acţionează la întâmplare se înşeală amarnic. Reţelele sunt atât de bine puse la punct, încât prima verigă a reţelei – căruţaşul este dotat cu telefon mobil şi ţine permanent legătura cu ceilalţi membri ai lanţului. De aceea, prinderea hoţilor este anevoioasă, dacă nu imposibilă. Astfel, în situaţia în care au încărcat “marfa” şi au fost avertizaţi că vin controale, căruţaşii lasă baltă căruţa şi lemnele, deshamă caii şi se fac nevăzuţi. Şi mai prinde-i. Nu e o noutate că un alt mod de a fura lemn este tăierea, în loc de aria marcată, a unei suprafeţe mai mari. În acest caz se lucrează mână-n mână cu pădurarii şi poliţia. În unele locuri, drujbele sunt inutile, hoţii scot arborii din rădăcină. De asemenea, pentru a nu avea probleme pe drum se folosesc avize nu false, ci retuşate, astfel că, în loc de 10 mc, apare înscris în avize doar 1 mc. Ceea ce înseamnă evaziune fiscală. Dacă îi prinzi. Avizele se procură de la agenţii economici care exploatează lemn în mod legal. Acestea sunt eliberate şi achiziţionate de la Direcţia Silvică Mureş.
Anton Dogaru, director Direcţia Silvică Mureş: “În ultimii ani am concediat foarte mulţi pădurari care închideau ochii la furturi. Din păcate, unii pădurari tineri nu ştiu să gospodărească fondul forestier”.
Hoţi mici, venituri mari
Una dintre cele mai uzitate forme, după cum ne-au lămurit silvicultorii dar şi inspectorii de regim silvic, este furtul mic. Astfel, potrivit legii, fiecare persoană fizică are dreptul la 10 mc de lemn pentru construcţii. Ei folosesc între 5-6 mc, iar restul este vândut la negru. De aici se transportă la gater, iar apoi cheresteaua se încarcă în camioane şi este livrată beneficiarului care plăteşte gras pentru aceste servicii. Astfel, pentru un metru cub vândut, un sătean poate încasa în jur de 300 de mii de lei. Amenzile sunt în schimb nesemnificative faţă de profiturile care ies din aceste tranzacţii. Rromii din Dolina, comuna Hodac, spre exemplu, cu asta se îndeletnicesc. Iar capul clanului este Tonu lu‘ Oancea. Mafia ţiganilor din Hodac câştigă zeci de milioane de lei din vânzarea la negru a 20 mc de lemn. Dar nu aici sunt grosul banilor.
…la firme
În momentul actual, în Mureş există aproximativ 200 de firme de exploatare a lemnului care sunt în evidenţele Direcţiei Silvice. Cifra lor de afaceri însumată depăşeşte lejer 1000 de miliarde de lei. La Lunca Bradului exploatează 72 firme, printre care Alfa&Omega, firma pesedistului Mihail Gheorghe, SC FORESTAR SA Tarcău, judeţul Neamţ, Mond Forest, Prodcomplex SRL sau Pavel SRL. Cea mai “rapace” rămâne firma nemţeană Forestar, un pui al imperiului ROMANEL Bucureşti, patronat după unele surse de sirieni, iar după altele de fostul prim ministru al României, Petre Roman. La Răstoliţa, în evidenţele Ocolului Silvic apar 19 societăţi şi asociaţii familiale care exploatează lemnul. Printre ele, se regăsesc Ilveuro, care lucrează şi pe valea Gurghiului, Funeserv, ţinta unui scandal în care au fost implicate şi persoane din vârful silviculturii şi din poliţie, Silvana SRL, condusă de afaceristul târgumureşean cu spaţii comerciale Ioan Fărcaş, Magica Impex, patronată de Dan Alexa sau turcii “falimentari” de la Prolemn. Mai jos, la Bistra Mureşului, printre exploatanţi se numără Gecsat Târnăveni, firma familiei Mărginean. Pe valea Gurghiului, cele mai cunoscute firme, în afara celor anterior menţionate, sunt Janel Pop, Concordia Mixtexim, Fina SRL, etc.
Furt la agenţi economici
Zeci de mii de metri cubi se taie de către firmele care au câştigat licitaţiile organizate de Direcţia Silvică. După tăiere, buştenii se depozitează la marginea pădurii. Noaptea, cu complicitatea paznicilor, se fură zeci de metri cubi de lemn. De asemenea, furturile sunt încurajate şi de salarizarea mizeră a tăietorilor de lemne. Pe de altă parte, furturile încuviinţate chiar de patronii firmelor sunt prezente mai ales la cele care se ocupă de industrializarea şi comercializarea lemnului. Aceştia apelează în special la avize contrafăcute. Cea mai periculoasă categorie de firme mobilizate în industria lemnului sunt cele care doar comercializează. Ele sunt cele care intermediază tranzacţii de miliarde de lei. Oficiale sau pe piaţa subterană. În general, toţi aceştia au în spate pile. Forma cea mai comună pe care aceştia o utilizează pentru a justifica furturile este eliberarea de mai multe ori a avizelor. Pentru că pe celelalte le-au pierdut. Astfel, transporturile ilegale sunt acoperite cu avize care, printre altele, au şi toate cele 12 elemente de siguranţă.
Capetele reţelei
Lemnul din Mureş este transportat în Olt, Bucureşti, Braşov sau chiar Timişoara. Prea puţin din ceea ce se fură rămâne în judeţ. Inspectoratul de Regim Silvic şi Cinegetic ne-a pus la dispoziţie informaţii subţiri privind reţele de furturi de masă lemnoasă. Deşi prima verigă a fost prinsă, beneficiarii lemnului au picat arareori în plasa organelor de control. Sau niciodată. Astfel în Mureş în afară de o firmă italiană din Floreşti sau un amărât de AF din Ibăneşti, peştii nu au fost agăţaţi. Deşi fără cumpărători aceste reţele nu ar prolifera, atât inspectorii de regim silvic sau comisarii GF din Mureş pe care i-am contactat, ne-au răspuns la unison, ilegaliştii sunt greu de prins, iar cercetările se extind în genere în mai multe judeţe, iar la un moment dat o verigă a lanţului se rupe. În plus, implicaţiile sunt la vârf, un Năstase la Prolemn, cum se discută în cercurile restrânse, acoperă toate dosarele. Iar exemplele pot continua. Din păcate aceste răspunsuri nu ne-au mulţumit. Mafia există, reţelele există, iar dacă persoanele care lucrează în sistem cunosc aceste filiere, atunci de ce nu se merge mai departe? Vom încerca să vă lămurim în numerele viitoare.
“Tăierile abuzive de lemn se situează la limita normalului, deoarece noi asigurăm şi paza pădurilor aflate în proprietate privată”, şef Ocol Silvic Răstoliţa, Cotiso Felician Străuţ.
“Particularii, cei care au primit păduri în baza Legii 1/2000, nu respectă regimul silvic. Ei folosesc în mod abuziv pădurea, iar amenzile sunt mici şi nu le simt”, şef Ocol Silvic Lunca Bradului, Mihai Roşianu.
Pădurile din zona Sovata au fost şi ele victimele lemnarilor legali şi mai puţin legali. Am petrecut mai bine de o oră într-o pădure de lângă Sovata. În acest răstimp trei căruţe şi două camioane pline ochi cu lemne au coborât înspre oraş. Alte câteva grămezi de buşteni aşteptau să fie încărcate pe marginea drumului forestier. Cea mai mare parte erau nemarcate. În aceste locuri, din pădure au mai rămas doar nişte tufişuri. Normal că hoţii nu s-au sinchisit să cureţe locul de crengi şi resturi vegetale, astfel că proprietarii parcelelor de pădure sunt pasibili de amendă. De cele mai multe ori fărp nici o vină. Firele afacerilor cu lemne din această zonă duc undeva la Târgu Mureş. Unde, după cum bine se ştie, nu există corupţi.
Potrivit datelor puse la dispoziţie de Direcţia Silvică Mureş, în judeţ există 212 mii de hectare de pădure. Din această suprafaţă, aproape 90 de mii de ha se află în proprietatea privată. Cele mai mari samavolnicii se petrec în pădurile particulare, mai ales că 25 de mii de ha sunt nepăzite. Una din soluţii pentru a stopa jaful ar fi ca Direcţia Silvică să preia cu titlu gratuit paza acestora. Totuşi potrivit aceleiaşi surse, se taie mai puţini arbori ca înainte. Astfel, dacă în 1990, IFET Reghin, singurul beneficiar, exploata 850 de mii de metri cubi de lemn şi vreo 100 de mii metri cubi-populaţia, în acest an s-au exploatat maxim 700 de mii de mc de lemn. Oficial. Totuşi, în ciuda acestor comparaţii optimiste, problema nu e neapărat cantitatea, ci modul de defrişare, nechibzuit.
Ligia VORO
Monica MĂEREAN
Marius LIBEG
