Mai scump și la fel de prost

“Nu mai avem unde să depozităm gunoiul, capacitatea depozitului care se află la 12 km de Reghin (zona Lunca- Breaza) fiind deja depășită. Nu cred că vom rezista până la primăvară. O altă locație ar fi un teren aflat în posesia Consiliului Local, zona Dedrad, unde s-ar putea amenaja un nou depozit, dar necesită finanțare de patru milioane de euro, pentru ca groapa de gunoi să fie în conformitate cu cerințele UE. Ar mai fi și varianta depozitului zonal de la Ungheni, dacă propunerile celor de la Agenda 21 vor conveni consilierilor. În orice caz, dacă se acceptă această ultimă variantă, serviciul de salubritate va fi mai scump”, a declarat Teofil Moldovan, director Regia Autonomă de Gospodărire, Canal și Locativ (RAGCL) Reghin. De asemenea, directorul regiei este de părere că depozitul zonal de la Ungheni va impune un monopol pe piață, iar prețurile încasate de la locuitori ar putea să o ia razna.
Salubritate mai
piperată cu 22 de euro
Dacă până acum o familie cu trei membri plătea 480 de mii de lei pentru serviciul de salubritate, odată cu intrarea în funcțiune a depozitului de la Ungheni, costurile vor crește cu 22 de euro. Adică o familie de trei persoane va trebui să plătească anual suma de 1,4 milioane de lei, deci cu aproape un milion de lei mai mult. Important este și faptul că modul de tarifare se va schimba și se va face în funcție de cantitatea de tone de deșeuri transportate, deci prețul va fluctua și în funcție de cantitatea totală de resturi menajere colectate. “Nu se știe când va porni depozitul zonal. CL ar trebui să decidă în viitorul apropiat ce cale va alege. Se pot găsi și alte variante: concesionarea serviciului sau formarea unui depozit individual. Sper să nu pățim același lucru ca acum trei ani, când două-trei săptămâni am aruncat gunoaiele în diferite gropi sau în albiile secate ale unor pâraie, că nu aveam unde să le mai depozităm”, a spus directorul de la RAGCL.
Contorizarea
nu contează
Pentru activitatea RAGCL, serviciul de apă-canal are ponderea cea mai mare, deși producția de apă a scăzut enorm de mult în ultimii ani. Dacă la începutul anilor ’90 consumul de apă era de 600 de mii de metri cubi/lună, acum acesta s-a redus la 160-180 de metri cubi/lună, adică o diminuare de 35-38 %. “Majoritatea apartamentelor sunt contorizate, dar acest lucru nu prea contează. Taxarea pe care o facem noi, este în funcție de ceea ce arată ceasul de branșament, nu cele din apartamente. Asociația de locatari este cea care repartizează consumul în funcție de ceea ce arată contoarele din locuințe, la care se adaugă și pierderile. Pe noi nu ne interesează cât consumă fiecare locuitor, luăm în calcul doar ceea ce arată ceasul de branșament pentru că contoarele din apartamente pot să fie defecte, fie nu sunt verificate, fie se fură apă. Sistemul cu contoare este unul păgubos”, a fost de părere directorul RAGCL.
NU categoric
pentru Aquaserv
Consilierii reghineni au respins vehement proiectul SANTID și acceptarea Aquaservului ca operator unic regional deși nu mai au nici un as în mânecă, în sensul că, deocamdată, șansa cea mai reală de îmbunătățire a serviciului este accesarea unui program ISPA cu ajutorul căruia s-ar aduce bani mulți și s-ar rambursa doar 20-25 la sută, în comparație cu cel cerut prin SANTID, de 50 la sută. “Acum doi ani, proiectul-pilot al SANTID cuprindea doar șase orașe (deci nu includea Târgu Mureșul) și urma ca gestionarea profitului să se facă prin intermediul CJ, mergând pe principiul că acesta (CJ) nu ar avea interese și ar acorda fiecărei localități în parte, valoarea profitului care îi revenea. Dacă am fi mers pe mâna Aquaservului, care va deveni gestionarul profitului și acționarul majoritar, orașele precum Reghin sau Sighișoara ar fi fost profitabile, dar nu știm cât de mult ne-ar fi revenit din profitul total în urma repartizării sumelor. În plus, programul SANTID nu este bun în ceea ce privește rambursarea (50 la sută în comparație cu 20-25 la sută cât prevede ISPA), sau dobânzile percepute (8 % față de 3%)”, a declarat Teofil Moldovan. Dacă privim și mai în ansamblu problema, reiese că programul SANTID “promite” doar o investiție de 40 de euro/persoană. În condițiile în care populația Reghinului se ridică la 37.000 de locuitori, acest lucru înseamă că municipiul va beneficia de o sumă mult prea mică pentru reabilitarea rețelelor de apă. Doar 10-12 km din cei 30-35 de km de rețea ce necesită reabilitare. “Cu începere din acest an proiectul ISPA se adresează și orașelor mici și mijlocii, deci și Reghinul poate să beneficieze de acest program. Doar că, deocamdată, nu se știe câți bani vor fi alocați prin ISPA și cât de mult ne putem întinde”, a spus directorul RAGCL. Rămâne deci de văzut dacă Reghinul a lăsat pasărea din mână pentru cioara de pe gard, sau dacă a luat o decizie înțeleaptă. Până atunci vă mai spunem că reghinenii plătesc 8500 de lei pentru un metru cub de apă rece.
Transport subvenționat
după pofta consilierilor
În privința transportului în comun, de care se ocupă tot RAGCL, lucrurile nu stau bine, dar “nici nu poate să fie bine. Niciunde transportul nu rentează.” Cel puțin aceasta a fost părerea conducerii. Principalele probleme de care se lovește acest serviciu sunt lipsa călătorilor, rutele mici și costurile ridicate. Reghinenii preferă să se deplaseze pe jos sau cu bicicleta, mai ales vara, sau apelează la autoturismele propri. “Mai intervine și concurența neloială a unor firme care, după ce și-au luat licența, își fac de cap”, a spus directorul Moldovan. Pentru reghineni o călătorie costă 9000 de lei. Veniturile nu acoperă însă cheltuielile așa că bugetul subvenționează cu chiu cu vai o parte a acestui serviciu. Se pare deci că RAGCL Reghin și Consiliul Local, în calitate de acționar unic a regiei, preferă să nu lase din mână nici un serviciu și adoptă deocamdată tactica expectativei pentru oferte mai valoroase.

“În ’99 au început debranșările, așa că momentan, mai sunt doar 6200 de familii care au rămas în sistemul vechi. În Reghin funcționează doar două centrale termice (una care deservește cartierele Făgăraș și Libertății și o centrală în cartierul Mihai Viteazul). Cândva, acest serviciu a fost cel mai rentabil, dar, din câte se pare, acesta va dispărea în curând.”
(Teofil Modovan, director RAGCL)